Berlin: Blücherplatz din Kreuzberg a devenit Eva-Mamlok-Platz, în amintirea unei tinere evreice din rezistența antinazistă

Cine a fost Eva Mamlok

Berlin — Eva Mamlok (1918–1944) a fost o luptătoare din Kreuzberg împotriva nazismului, potrivit primăriei de sector Friedrichshain-Kreuzberg, citată de agenția dpa¹ . Potrivit relatării dpa, se spune că, în adolescență, a scris cu vopsea albă „Jos cu Hitler!” pe acoperișul unui mare magazin din apropiere¹ . Faptul nu e dovedit: povestea vine din amintirile prietenei ei Inge Berner și nu e documentată la vremea respectivă, notează postul public rbb24³ . Potrivit rbb24, nu se mai poate stabili sigur dacă s-a întâmplat³ .

Mai bine documentate sunt arestările de mai târziu. Potrivit rbb24, în noiembrie 1934, după ce a depus flori pe mormintele lui Karl Liebknecht și Rosa Luxemburg, naziștii au închis-o fără proces^2,3 . A fost dusă în lagărul pentru femei de la Moringen, din Saxonia Inferioară, și eliberată în mai 1935^2,3 .

Din 1940, ca evreică, a fost obligată la muncă forțată la fabrica de șuruburi Butzke din Berlin^2,3 . Acolo a format, împreună cu alte femei, o rețea care împrumuta cărți interzise și împărțea manifeste^2,3 . În 1942 a fost deportată la Riga^2,3 . Potrivit rbb24, a murit la 23 decembrie 1944 în lagărul Stutthof, când avea 26 de ani^2,3 . Fiica ei, Tana, născută în 1939, a fost deportată la Auschwitz în același an 1942 și ucisă acolo^2,3 .

De la Blücher la Mamlok

Potrivit rbb24, piața purta numele lui Gebhard Leberecht von Blücher, mareșal prusac care a avut un rol important în victoria asupra lui Napoleon la Waterloo, în 1815³ . Cercetătoarea Alexandra Weltz-Rombach, care lucrează de ani buni la biografia Evei Mamlok, spune despre ea că impresionează prin felul în care a rezistat^2,4 .

Amintirea ei nu e nouă. Potrivit rbb24, în 2011 i s-a pus o Stolperstein în Kreuzberg, iar în mai 2026 Ministerul Federal al Finanțelor a emis un timbru în onoarea ei³ . Pe același loc se află din 2025 și o piatră comemorativă pentru masacrul de la Dersim, din Turcia, din 1937–1938, potrivit Weltz-Rombach, intervievată de ziarul taz⁴ .