Germania: din 2027, un nou cont pentru pensie privată, cu până la 540 de euro anual de la stat

Guvernul federal urmărește ca pensia privată sprijinită de stat să aducă un randament mai mare, să coste mai puțin și să fie mai simplă și mai flexibilă¹ . Potrivit n-tv, produsele Riester costă economisitorii prea mult în comisioane și administrare, iar prea puțini oameni le folosesc¹ . Noul cont renunță în principiu la garanția sumelor depuse, ceea ce permite investirea unei părți mai mari din bani pe piața de capital^1,2 .

Pot participa în principiu cei asigurați obligatoriu la pensia publică și funcționarii publici, iar noutatea este că de bonusul statului pot beneficia și liber-profesioniștii și întreprinzătorii¹ .

Statul adaugă până la 540 de euro pe an la banii economisiți

Pentru primii 360 de euro depuși într-un an, statul adaugă câte 50 de cenți la fiecare euro; pentru partea depusă peste acest prag, până la un total de 1.800 de euro pe an, adaugă câte 25 de cenți; bonusul de bază ajunge astfel la 540 de euro pe an^1,2 . Suma întreagă se primește de la o depunere de 150 de euro pe lună³ .

Pentru fiecare copil care dă dreptul la alocație, un părinte primește de la stat până la 300 de euro pe an, iar bonusul întreg se acordă deja de la 25 de euro depuși lunar, fără limită la numărul copiilor^1,2,3,5 . Cine încheie contractul înainte de 25 de ani primește o dată 200 de euro în plus^1,2 . Bonusul minim, de 60 de euro, se acordă pentru o depunere proprie de 120 de euro pe an¹ .

Depunerile de până la 1.800 de euro pe an pot fi deduse din venitul impozabil^2,5 . Fiscul verifică automat ce e mai avantajos: dacă reducerea de impozit rezultată depășește bonusul, economisitorul primește diferența, iar dacă bonusul e mai mare, primește doar bonusul^2,5 .

Fonduri și obligațiuni, fără acțiuni individuale sau criptomonede

Economisitorii pot investi în fonduri și în ETF-uri din clasele de risc 1–5 (din 7), în fonduri monetare și în anumite obligațiuni, de exemplu ale statelor UE, ale landurilor și ale autorităților locale germane² . Nu sunt permise acțiunile individuale, criptomonedele, certificatele și alte produse complexe sau speculative^1,2 . Investirea integrală în acțiuni, prin fonduri, ar urma să fie totuși posibilă¹ .

Cine nu vrea să aleagă singur primește un produs standard, pe care furnizorii acestor conturi trebuie să-l ofere: furnizorul decide ce se cumpără, costurile efective nu pot depăși 1%, iar în anii dinainte de plată banii trec în mod implicit, treptat, din acțiuni în obligațiuni^1,5 . Cine vrea siguranță poate alege un produs cu garanție; vor exista două trepte, care asigură la începutul plăților 80% sau 100% din sumele depuse^1,5 .

Varianta în care economisitorul își alege singur investițiile nu are plafon de costuri, iar mai mulți furnizori online de servicii de brokeraj au anunțat deja inclusiv administrarea gratuită a contului^1,2 . Costurile contează mult în timp: într-un calcul-model al Finanztip, pentru o persoană născută în 1990, cu venit brut anual de 40.000 de euro, care depune 150 de euro lunar până la pensionarea la 67 de ani, la un randament mediu de 6% pe an înainte de costuri, avutul, cu tot cu bonusurile statului, ar ajunge la circa 145.000 de euro cu costuri efective de 0,1%, la circa 133.000 de euro cu 0,6% și la circa 124.000 de euro cu 1%^1,4 . Finanztip recomandă să se aștepte ofertele concrete, iar așteptarea nu afectează bonusul de stat^1,4 . Valoarea contului poate scădea puternic în perioadele slabe ale bursei, iar sumele depuse nu sunt garantate² .

Banii rămân blocați până la pensie

În timpul economisirii, câștigurile și mutările între investiții nu se impozitează, iar impozitul se plătește abia la încasare^1,2 . Plata poate începe de la 65 de ani sau mai devreme, dacă persoana primește deja o pensie pentru limită de vârstă dintr-un sistem public^1,5 .

La începutul perioadei de plată se alege între o rentă viageră, plătită lunar până la deces, și un plan de plată care durează cel puțin până la 85 de ani^1,2 . Până la 30% din capitalul disponibil la începutul perioadei de plată poate fi ridicat într-o singură tranșă, fără returnarea bonusurilor și a avantajelor fiscale¹ . Retragerea banilor mai devreme este posibilă, dar în multe cazuri statul cere înapoi bonusurile și avantajele fiscale, iar câștigurile rămân economisitorului^1,2 .

Contractele Riester încheiate înainte de 1 ianuarie 2027 rămân protejate și nu trebuie reziliate; se poate trece și într-un contract nou, fără returnarea bonusurilor sau a avantajelor fiscale¹ . La trecere, vechiul furnizor poate cere până la 150 de euro doar pentru contractele Riester cu vechime sub cinci ani; de la cinci ani, el nu poate cere nimic, dar noul furnizor poate percepe până la 150 de euro pentru deschiderea și administrarea contului^1,5 .