UE: Parlamentul European acordă Premiul Saharov Curții Penale Internaționale

Strasbourg — Premiul, de 50.000 de euro, merge din 1988 la persoane sau organizații care apără drepturile omului și libertatea de exprimare¹ . Ceremonia are loc pe 16 decembrie, la Strasbourg³ . Curtea judecă din 2002 genocid, crime de război și crime împotriva umanității și are 125 de state părți^1,3 .

„Uniunea Europeană se bazează pe respectul pentru cooperarea dintre mai multe state și pentru instituțiile internaționale, iar acest premiu recunoaște munca importantă a Curții pentru apărarea dreptului internațional și a justiției”Originalul · de · sursa 1, Tagesschau (ARD)„Die Europäische Union basiert auf der Achtung des Multilateralismus und der internationalen Institutionen, und dieser Preis würdigt die wichtige Arbeit des Gerichtshofs bei der Wahrung des Völkerrechts und der Gerechtigkeit” · www.tagesschau.de ↗, a spus Metsola¹ .

Sancțiunile americane vizează și angajații Curții

Guvernul american face presiuni asupra Curții mai ales din cauza mandatului de arestare din 2024 pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, acuzat de crime de război în Fâșia Gaza, acuzații pe care le respinge^1,3 . SUA susțin, printre altele, că instanța acționează din motive politice^1,3 . Statele Unite, Israelul, Rusia, China și Turcia nu recunosc Curtea^1,3 .

Președintele Donald Trump a ordonat încă din februarie 2025 sancțiuni împotriva angajaților, care nu mai puteau primi e-mailuri sau folosi carduri bancare, iar președinta instanței, Tomoko Akane, a fost și ea sancționată^1,2 . În septembrie, Trump a cerut statelor să iasă din Curte^1,2 . La începutul lui octombrie, guvernul american a sancționat instanța însăși, care ar putea fi izolată de tranzacțiile digitale și financiare, de la operațiuni bancare la e-mailuri; măsurile sunt prevăzute să intre în vigoare abia după 180 de zile¹ . „Anunțul a venit la câteva ore după decernarea”Originalul · de · sursa 1, Tagesschau (ARD)„Die Ankündigung kam wenige Stunden nach der Verleihung des” · www.tagesschau.de ↗ Premiului Nobel pentru Pace „juristei sud-africane Navanethem Pillay”Originalul · de · sursa 1, Tagesschau (ARD)„südafrikanische Juristin Navanethem Pillay” · www.tagesschau.de ↗, care a fost judecătoare la Curte între 2003 și 2008¹ .

Curtea a mulțumit Parlamentului, iar Akane a amintit că instanța e acum sub o presiune mare din cauza sancțiunilor americane^1,3 . Într-o declarație, Curtea spune că premiul arată importanța unor autorități judiciare independente¹ . „Este un atac la statul de drept și la temeliile ordinii juridice internaționale”Originalul · de · sursa 2, taz„Es ist ein Angriff auf die Rechtsstaatlichkeit und auf die Grundfesten der internationalen Rechtsordnung” · taz.de ↗, a declarat Curtea despre sancțiunile din octombrie, după ce Washingtonul sancționase deja 13 judecători și procurori² . Nouă state părți, între care Germania, au respins sancțiunile și au promis sprijin Curții² .

Cel mai mare grup din Parlament a pierdut votul

Decizia a surprins: a fost luată împotriva voinței celui mai mare grup din Parlament, Partidul Popular European (PPE), scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung⁴ . PPE și grupul ECR îl propuseseră pe opozantul tanzanian Tundu Lissu, care e acum în închisoare^1,4 .

Fiecare grup a putut propune un candidat, iar două comisii au ales trei finaliști: Lissu, Curtea, propusă de social-democrați, și surorile iraniene Taraneh și Romina Rahimi, propuse de Patrioții pentru Europa (PfE), al treilea grup ca mărime⁴ . Una dintre surori riscă pedeapsa cu moartea pentru protestele ei, iar cealaltă zeci de ani de închisoare, a spus Metsola¹ . Alegerea finală au făcut-o liderii grupurilor, fiecare având un număr de voturi proporțional cu mărimea grupului său⁴ .

Potrivit ziarului, care citează participanți la vot, prima rundă n-a dat o majoritate absolută, pentru că PfE și-a votat candidatele, nu propunerea PPE și ECR, ca în anii trecuți⁴ . În a doua rundă a fost suficientă o majoritate relativă, cu voturile social-democraților, liberalilor, verzilor și stângii, iar PfE s-a abținut⁴ . Ziarul vede în rezultat o înfrângere pentru președintele PPE, Manfred Weber⁴ .

Anul trecut premiul a mers la doi jurnaliști închiși, Andrzej Poczobut din Belarus și Msia Amaghlobeli din Georgia, iar în 2024 la opoziția din Venezuela² .