joi, 5 noiembrie 2026 · Ediția de 07:00
· ultima publicare:
Externe
Tot ce se petrece în afara țării (alegeri, războaie, catastrofe, accidente în alte state) și relațiile țării cu alte state (vizite, ajutoare, tratate). Un eveniment petrecut în altă țară e Externe, oricare i-ar fi tema, cu excepția sportului.
Premierul britanic Andy Burnham spune că e deschis unei scuze oficiale pentru rolul țării sale în comerțul transatlantic cu sclavi, dar respinge despăgubirile financiare. Burnham a făcut declarația vineri, într-un articol semnat de el în The Guardian, înaintea reuniunii șefilor de guvern din Commonwealth, care începe duminică, 1 noiembrie, în Antigua și Barbuda. Potrivit Deutschlandfunk, liderii statelor din Caraibe sunt așteptați să-și reia acolo cererile de despăgubiri față de Regatul Unit. Potrivit The Guardian, premierul a mers mai departe decât oricare dintre predecesorii lui spre o scuză oficială. În articol, Burnham și-a exprimat „tristețea și regretul pentru durerea și suferința atâtor milioane de oameni”. Guvernul britanic oferă un dialog structurat tuturor celor afectați de comerțul cu sclavi, iar ascultarea cererilor de scuze oficiale în numele statului va face parte din acest proces, a scris premierul; el spune că e deschis acestor cereri. O eventuală declarație oficială depinde de rezultatul dialogului, notează The Guardian. Mai multe state din Caraibe cer ca britanicii să-și ceară scuze și să plătească despăgubiri. Burnham respinge a doua cerere, ca guvernele de până la el: „Nu cred că britanicii de astăzi pot fi trași la răspundere pentru nedreptățile istorice, oricât de cumplite ar fi”. În secolul al XVIII-lea, Regatul Unit a fost una dintre marile puteri ale …
Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a avertizat SUA împotriva unor noi atacuri și a amenințat cu represalii, potrivit unei declarații publicate sâmbătă. „Orice fel de amenințare trebuie urmat de un răspuns imediat, eficient și fără limite geografice”, a spus Khamenei în fața unor comandanți militari de rang înalt. Teheranul va decide singur când și în ce condiții se încheie noile confruntări, a adăugat el. Ministrul de externe, Abbas Araghchi, a declarat că forțele armate vor acționa împotriva celor care îndrăznesc să facă rău poporului iranian. Și armata a lansat un avertisment: dacă Donald Trump pornește iar la aventuri în regiune, războiul se va întinde pe un teritoriu mult mai larg, a scris pe X purtătorul ei de cuvânt, Mohammed Akraminia. Războiul „a început la sfârșitul lui februarie, cu atacuri ale SUA și ale Israelului asupra Iranului”. După ce o înțelegere între Washington și Teheran a eșuat în iunie, negocierile s-au blocat, iar în ultima vreme se speculează că SUA ar putea ataca din nou după alegerile pentru Congres de marți. Ordin pentru armată: actualizarea listei de ținte Khamenei a cerut și actualizarea bazei de date cu ținte: trebuie inventariate toate bunurile materiale și imateriale ale SUA și ale Israelului aflate în raza forțelor iraniene, potrivit presei iraniene, iar scopul ar fi o descurajare maximă. Liderul suprem este comandantul forțelor …
Autoritățile franceze așteaptă sâmbătă sute de mii de oameni la noi proteste împotriva scumpirilor și pentru școli mai bune, iar 70.000 de polițiști sunt mobilizați în toată țara. E a treia zi mare de protest a mișcării. Ministrul de interne, Laurent Nuñez, se așteaptă la aproximativ tot atâția manifestanți ca acum o săptămână, când peste 400.000 de oameni au demonstrat, în mare parte pașnic. Autoritățile se tem totuși de violențe, pentru că pe 17 octombrie au avut loc incidente grave la marginea manifestațiilor. Sâmbăta trecută poliția a împiedicat în mare parte violențele, dar, potrivit ministrului, disponibilitatea de a recurge la violență a fost la un nivel asemănător: au fost 1.435 de rețineri, iar 267 de membri ai forțelor de ordine și peste 150 de manifestanți au fost răniți. Protestul a pornit de la cererea de școli mai bine dotate, iar de la mijlocul lui octombrie s-au alăturat și alte grupuri, care cer scăderea costului vieții. Sâmbătă au chemat la manifestații sindicatele, organizațiile de elevi și studenți și mișcarea vestele galbene. La Paris s-a amestecat printre manifestanți și Jean-Luc Mélenchon, candidatul stângii la alegerile prezidențiale. Traseele, mutate la periferia orașelor Nuñez a vorbit despre un „risc foarte mare de violențe în orașe”. Potrivit lui, circulă apeluri foarte îngrijorătoare la jafuri și violențe, iar autoritățile cred că Halloweenul, care …
Ministerul rus al Apărării anunță că evacuații din Oleșki, oraș ucrainean ocupat de Rusia, care vor să ajungă în Ucraina, sunt duși cu avioane militare din Anapa în Belarus. Anapa e un oraș de la Marea Neagră, în sudul Rusiei. Potrivit autorităților belaruse, avioanele au aterizat deja la Gomel, iar de acolo oamenii urmează să meargă cu autobuzul în Ucraina; împreună cu ei a călătorit comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmîtro Lubineț. Tagesschau descrie evacuarea drept cea mai mare acțiune comună a ucrainenilor și rușilor de la începutul războiului, în februarie 2022. Evacuarea a avut loc vineri, în timpul unei încetări a focului de mai multe zile, iar Lubineț și omologul său rus, Iana Lantratova, i-au mulțumit pentru mediere prim-doamnei SUA, Melania Trump. „Ne-am încheiat misiunea umanitară în Oleșki”, a declarat Lantratova. Serviciile secrete ucrainene o acuză de răpirea de copii din teritoriile ocupate. Ambii comisari văd posibile și alte acțiuni umanitare în orașe de pe front. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus despre cei doi: „Încep încet să aibă încredere unul în celălalt”. Tot Kremlinul a numit însă încetarea focului o excepție și a temperat speranțele unui progres spre pace. Oamenii au putut alege să plece sau să rămână Locuitorii puteau să plece în Ucraina, să plece în Rusia sau să rămână. Potrivit ambelor părți, pentru plecare au …
Turcia l-a propus pe Feridun Sinirlioglu, secretarul general al OSCE, pentru funcția de secretar general al ONU, în locul lui António Guterres. Președintele Erdogan a depus candidatura. Potrivit agenției de stat turce Anadolu, care citează surse din ministerul de externe, Sinirlioglu este propus drept candidat de compromis, pentru că Consiliul de Securitate nu s-a putut înțelege până acum, iar scrisoarea oficială a fost trimisă vineri de ambasadorul turc la ONU către sediul organizației din New York. Diplomat de mulți ani, Sinirlioglu a vorbit în numele Turciei la ONU între 2016 și 2023. La sfârșitul lui 2024 a fost ales în unanimitate în fruntea OSCE, organizație cu sediul la Viena. Din ea fac parte și Rusia, precum și state din America de Nord și din Asia, iar ea susține stabilitatea, pacea și democrația. Guterres „pleacă din funcție la sfârșitul anului”. Cei 15 membri ai Consiliului de Securitate încearcă de luni de zile să se înțeleagă asupra unui urmaș prin voturi de probă secrete. Vineri, o nouă rundă a rămas fără rezultat. Încă la votul de la mijlocul lui octombrie, niciunul dintre cei șapte candidați de atunci nu primise sprijinul tuturor celor cinci puteri cu drept de veto. Handelsblatt scrie că fostul premier al Ungariei, Viktor Orbán, ar putea intra în cursă ca posibil candidat comun al SUA, Rusiei și Chinei. Wall Street Journal, care a relatat primul ideea, scrie că …
Reuniunea miniștrilor de externe din G20 a început vineri la Atlanta fără poza de grup obișnuită, pentru că europenii au refuzat să pozeze lângă rusul Serghei Lavrov. Gazda, secretarul de stat american Marco Rubio, voia poza, dar mai mulți miniștri europeni au refuzat. Potrivit presei americane, unii au amenințat chiar că părăsesc reuniunea, iar Rubio a renunțat, socotind că disputa ar abate atenția de la esențial. Reuniunea de la Atlanta pregătește summitul liderilor G20 din 14 și 15 decembrie, de la Miami, unde sunt așteptați Trump, cancelarul Friedrich Merz, președintele francez Emmanuel Macron și președintele chinez Xi Jinping. Trump l-a invitat și pe Putin, dar nu se știe dacă acceptă; liderul rus a participat fizic la un summit G20 ultima oară în 2019. Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a respins ideea pozei la televiziunea ZDF: „Iar în prezent chiar nu formăm o asemenea familie cu Rusia.” Ministrul polonez Radosław Sikorski, singurul oaspete invitat de Rubio, s-a pronunțat și el împotriva pozei, potrivit radioului polonez, dar a spus că nu a fost singurul. Lavrov a numit refuzul european un boicot arogant și a ripostat: „Dacă pentru ei contează în primul rând cum arată într-o fotografie de familie și cine stă lângă ei, atunci asta spune totul.” Lavrov critică Europa, SUA și sancțiunile Lavrov a spus, la marginea reuniunii, că poziția guvernului său față de …
Alegerile intermediare din SUA, de pe 3 noiembrie, vor schimba probabil puțin politica vamală a lui Donald Trump, estimează Institutul Economiei Germane (IW), deși republicanii riscă să piardă Camera Reprezentanților. Sondajele dau șanse democraților să preia Camera, în timp ce pentru Senat nu se conturează un rezultat clar. La vot sunt toate cele 435 de mandate ale Camerei și doar 35 din cele 100 ale Senatului, în Congresul SUA. Pentru firmele germane, IW trage o concluzie directă în studiul său: „Firmele germane ar trebui să se aștepte ca direcția politicii economice și vamale să se mențină cel puțin până în ianuarie 2029”. Atunci se încheie la termen mandatul lui Trump. Un veto al președintelui poate fi anulat doar cu votul a două treimi dintre reprezentanții cu drept de vot din fiecare cameră, iar o majoritate a opoziției ar fi probabil prea mică pentru asta, estimează IW. Trump aplică taxe vamale multor țări de când a revenit la putere, în ianuarie 2025; cu UE, Washingtonul a convenit un acord care plafonează la 15% taxele pentru majoritatea importurilor din Europa. Samina Sultan, expertă a IW în comerțul exterior, spune că SUA rămân „un partener comercial important” pentru Germania și UE, dar că „incertitudinea va continua însă și după alegerile intermediare”. Deficitul comercial american nu s-a micșorat, spune IW După aproape doi ani de mandat, IW face un bilanț …
Departamentul de Stat american a aprobat vânzarea a 500 de rachete Patriot către Ucraina, în valoare estimată de 2,1 miliarde de dolari. Rachetele trebuie încă fabricate, iar n-tv scrie că livrarea lor este așteptată abia în anii 2030. Comunicatul Departamentului de Stat nu spune când ar putea ajunge armele în Ucraina. n-tv menționează ca variantă ca Ucraina să primească rachete din stocurile americane, completate apoi cu cele noi. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulțumit pe platforma X pentru aprobare, dar a cerut ajutor mai rapid pentru iarna care vine; potrivit lui, livrările vor începe abia peste câțiva ani. Ucraina cere decizii care să protejeze vieți atunci când amenințarea există, nu mai târziu, a subliniat el. Zelenski a spus luni că Ucraina așteaptă de aproape o lună aprobarea SUA pentru livrări importante de rachete, în timp ce Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice și civile. La Dnipro, bilanțul oficial al atacului rusesc cu drone de joi asupra unei gări aglomerate a fost de cel puțin 14 morți. Kievul cere de mult mai multe rachete interceptoare, care doboară alte rachete, pentru a se apăra de atacurile rusești tot mai dese. Plătesc aliații, iar fabricarea durează Potrivit Departamentului de Stat, achiziția este plătită de aliații Ucrainei: Canada, Germania și Norvegia contribuie prin programul american „US JUMPSTART”, iar o …
Poliția a intervenit vineri seara în fața sediului Tribunalului Constituțional din Varșovia, în plină dispută despre conducerea instanței. Disputa pornește de la un anunț apărut pe site-ul Tribunalului: activitatea președintelui instanței, Bogdan Święczkowski, și a adjunctului său este suspendată o lună, iar conducerea o preia judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska. Curând după aceea, un mesaj al Tribunalului pe X a dezmințit anunțul: Święczkowski rămâne în funcție, iar Korwin-Piotrowska nu îl poate înlocui, fiindcă nu a depus jurământul în fața președintelui statului. Instanța a vorbit despre o lovitură de stat. În spatele disputei sunt judecători propuși de parlament, pe care Nawrocki, apropiat de PiS, refuză de luni de zile să-i primească pentru depunerea jurământului. Când ei au depus jurământul în parlament, Święczkowski, numit încă pe vremea PiS, nu i-a lăsat să intre în clădire. Korwin-Piotrowska e una dintre ei și spune, la postul TVP, că Święczkowski a paralizat instanța tocmai prin refuzul de a-i primi. PiS a condus Polonia între 2015 și 2023 și a numit în Tribunal judecători apropiați de partid; Curtea de Justiție a UE a constatat că instanța nu poate fi considerată independentă și imparțială, din cauza unor deficiențe grave la numirea judecătorilor și a președintei de atunci. După alegerile din 2023, guvernul de centru-stânga al lui Donald Tusk a anunțat că va anula …
Evacuarea civililor și distribuirea ajutoarelor umanitare au început vineri în Oleșki, un oraș din sudul Ucrainei ocupat de Rusia, în timpul unei încetări locale a focului. Acțiunea, mediată de Melania Trump, prima doamnă a SUA, ajunge la un oraș izolat de luni de zile. Drumurile de acces sunt minate, iar locuitorii n-au apă curentă și nici medicamente, iar de mâncare au foarte puțină. Din cei circa 24.000 de locuitori de altădată au rămas, după diverse estimări, între 1.500 și 2.000. Încetarea focului de șase zile, negociată cu mediere americană, ține, a scris pe Telegram David Arahamia, șeful grupului parlamentar al partidului președintelui Volodimir Zelenski. Ea se aplică de marți până duminică inclusiv în Oleșki și împrejurimi, ca să poată trece transporturile blocate altfel de atacurile cu drone și de mine; de pauză beneficiază și Hersonul, orașul de pe celălalt mal al Niprului. Zeci de tone de alimente și medicamente Potrivit Ianei Lantratova, comisarul rus pentru drepturile omului, în oraș vor ajunge zeci de tone de ajutoare: făină, cereale, zahăr, ulei, conserve de carne și de pește, produse de igienă și combustibil pentru generatoare, iar spitalul central primește antibiotice și insulină. Potrivit Lantratovei, o parte din marfă a adunat-o echipa ei, alta Crucea Roșie rusă, iar distribuirea urmează să se facă împreună cu omologul ei ucrainean, Dmîtro Lubineț. Înainte de …
Departamentul Justiției a citat funcționari electorali din comitatul Los Angeles să depună mărturie în fața unui mare juriu pe 4 noiembrie, la o zi după alegerile intermediare. Citațiile vin cu câteva zile înainte de alegerile de marți, 3 noiembrie, și fac parte din încercarea administrației Trump de a-și susține afirmația că în listele electorale din California sunt înscrise mii de persoane fără cetățenie americană. La aceste alegeri republicanii încearcă să-și păstreze majoritățile foarte subțiri din Camera Reprezentanților și din Senat, cele două camere ale Congresului, iar organizarea scrutinului ține în mare parte de fiecare stat în parte. Citațiile cer documente despre verificarea alegătorilor Citațiile, trimise între 21 și 24 octombrie, au ajuns la trei angajați ai oficiului de evidență și înregistrare din comitatul Los Angeles. Ziarul The New York Times a relatat primul despre ele, iar oficiul a confirmat apoi pentru NPR că le-a primit. Ele cer documente și comunicări despre metodele prin care oficiul verifică votul ilegal al persoanelor fără cetățenie americană. CBS News scrie că cele trei citații pe care le-a văzut vizează și corespondența oficiului cu Markwayne Mullin, șeful Departamentului pentru Securitate Internă, și cu procurorul general adjunct interimar Trent McCotter. Potrivit ABC News, ele cer și comunicările interne despre solicitările guvernului federal …
Pe 3 noiembrie americanii aleg o mare parte din Congres, iar sondajele arată că democrații ar putea lua de la republicanii lui Donald Trump majoritatea din Camera Reprezentanților. Alegerile intermediare au loc la jumătatea mandatului prezidențial, iar rezultatul arată cât de mulțumiți sunt alegătorii de președinte. Fără majoritate în Congres, Trump ar avea mai greu să-și pună în practică planurile. Chiar dacă democrații ar câștiga o cameră sau ambele, un veto al lui Trump ar putea fi anulat doar cu două treimi din voturi în fiecare dintre cele două camere, ceea ce în practică e foarte greu de obținut. Acum republicanii au în Cameră 219 locuri, iar democrații 214; două locuri sunt vacante după demisii. Estimarea RealClearPolling le dă democraților 227 de locuri, destule pentru majoritate, și republicanilor 182. RealClearPolling estimează că rezultatul rămâne incert în 26 de circumscripții, dar alte estimări ridică numărul lor până la 50. Numărul circumscripțiilor disputate a scăzut mult din 1997, de la circa 100 la 43, a spus Michael Hüther, directorul Institutului Economiei Germane, într-un podcast. În Senat, unde sunt în joc 35 de locuri din 100, sondajele nu dau o imagine clară. Republicanii au acum 53 de locuri, iar democrații 47. Ca să aibă majoritate, democrații ar trebui să-și apere toate locurile și să mai câștige cel puțin patru, pentru că la egalitate decide votul …
Zeci de mii de oameni, peste 100.000 după agenția dpa, au protestat vineri în peste 50 de orașe italiene împotriva guvernului premierei Giorgia Meloni și a scumpirilor. Manifestanții fac responsabilă pentru inflația mare, pentru salariile mici și pentru cheltuielile cu înarmarea coaliția de trei partide de dreapta și conservatoare, care guvernează de patru ani. Potrivit celor mai recente calcule preliminare, inflația din Italia a ajuns luna aceasta la 5,4%, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Italia votează anul viitor, iar Welt scrie că protestele sporesc presiunea asupra lui Meloni; data alegerilor nu e încă stabilită. Guvernul condus de Meloni e în funcție de peste patru ani, cea mai lungă durată pentru un guvern italian de după cel de-al Doilea Război Mondial. În sondaje, partidul ei, Fratelli d’Italia, e în frunte, dar tabăra de dreapta și cea de stânga sunt aproape la egalitate, iar un partid nou de extremă dreaptă, Futuro Nazionale, o presează. Sindicatul USB vorbește de un milion de participanți Cele mai mari manifestații au avut loc la Roma, Milano, Napoli și Torino. Sindicatul USB, care a chemat la ziua de acțiune, a vorbit la prânz de cel puțin un milion de manifestanți în toată țara; cifre ale poliției nu existau încă. În multe locuri au venit din nou elevi și studenți, care cer mai mulți bani pentru școli și universități. Pe pancarte se puteau citi lozinci …
După numărarea tuturor voturilor, blocul premierului Benjamin Netanyahu are 53 de locuri din 120 în parlamentul israelian, cel al rivalului Gadi Eisenkot 48, iar pentru majoritate sunt necesare 61. Rolul-cheie ar putea reveni celor două liste ale partidelor arabe, care au împreună 19 locuri în Knesset, un rezultat istoric pentru reprezentanții minorității arabe. Partidul lui Netanyahu, Likud, rămâne cel mai puternic, dar premierul s-a pronunțat ferm împotriva colaborării cu partidele arabe, iar rezerve există și în opoziție. Rezultatul provizoriu mai este verificat, apoi președintele Isaac Herzog trebuie să hotărască pe cine însărcinează primul cu formarea guvernului: pe Eisenkot sau pe Netanyahu. Herzog a anunțat că va da mandatul abia după consultări cu partidele. Dacă nicio încercare de a forma un guvern nu reușește, Israelul ar trebui să voteze din nou. Cine sunt cele două liste arabe și ce vor Lista Unită reunește partidele Ta’al, Balad și Hadash, iar Ra’am, un partid conservator cu orientare islamică, a candidat singur. Lista Unită a obținut 11 locuri, iar Ra’am 8. Prezența la vot în comunitățile arabe a fost de aproximativ 80%, față de circa 50% în 2022. Mulți alegători arabi au votat în semn de protest împotriva guvernului și a ministrului securității naționale Itamar Ben-Gvir. Avertismentele lui Netanyahu despre influența partidelor arabe au mobilizat, scrie Die Welt, …
Cancelarul Friedrich Merz a vizitat vineri zona demilitarizată dintre cele două Corei și a spus că speră ca Coreea să-și recapete într-o zi unitatea statală. Vizita a încheiat un turneu de cinci zile, care l-a dus pe Merz în Singapore, Japonia și Coreea de Sud. La graniță, cancelarul a legat locul de istoria țării sale: la Seul fusese întrebat de mai multe ori despre experiența germană a reunificării, iar acum a spus că e recunoscător că Germania nu mai trăiește de 36 de ani o asemenea despărțire. „Aici, în acest loc, simți și cât de mult suferă o țară din cauza divizării”, a adăugat el. Peninsula e împărțită din războiul din 1950–1953, care s-a încheiat doar cu un armistițiu, nu cu un tratat de pace, așa că cele două state sunt și acum oficial în stare de război. Nordul e condus de autoritarul Kim Jong Un, sudul e democrație, iar între ele se întinde o graniță de 248 de kilometri, cu câte o zonă demilitarizată de circa doi kilometri pe fiecare parte. Merz a vizitat una dintre barăcile albastre, în care cele două state își țin convorbirile directe și prin mijlocul cărora trece granița. Doar acolo linia poate fi trecută, iar turiștii nu au voie înăuntru. „Am ajuns chiar să stăm, practic, cu picioarele pe teritoriul nord-coreean”, a povestit el mai târziu. Rar ajunge un cancelar german la graniță: Olaf Scholz a fost acolo în 2023, iar înaintea lui, în 1993, Helmut Kohl, care …
Senatorul democrat Chris Murphy spune că a fost informat despre un plan de război împotriva Iranului și îl critică dur. Murphy, membru al comisiei pentru afaceri externe a Senatului SUA, a scris pe X: „Planul este nebunesc”. Nu a dat detalii despre atacurile posibile, dar a susținut că planul nu își va atinge obiectivele și va declanșa „o nouă spirală a escaladării”. Opțiuni militare discutate la Casa Albă, potrivit presei americane Joi, comandantul Centcom, amiralul Brad Cooper, i-a prezentat lui Trump la Casa Albă, într-o întâlnire rară, opțiuni militare în Iran, a scris Wall Street Journal, care citează oficiali americani. Ziarul vede în asta un posibil semn că ar putea urma o operațiune importantă a armatei americane. Potrivit site-ului Axios, tot pe baza unor oficiali americani, Cooper s-a concentrat pe blocada maritimă a SUA împotriva porturilor și coastelor iraniene, iar Trump a vrut să afle direct de la el dacă blocada funcționează. Comandantul l-a pus la curent și cu situația din strâmtoarea Ormuz, unde marina americană escortează de luni de zile nave civile, ca să permită comerțul cu petrol și gaz lichefiat. La întâlnire au participat generalul Dan Caine, șeful Statului Major, ministrul apărării Pete Hegseth, alți membri ai cabinetului și trimisul special al Casei Albe, Steve Witkoff. În ultimele săptămâni, Pentagonul a mutat în regiune sisteme suplimentare de apărare …
Miniștrii de externe din G20 se reunesc vineri și sâmbătă la Atlanta, în SUA, unde vin atât rusul Serghei Lavrov, cât și germanul Johann Wadephul. Reuniunea, prezidată de ministrul american de externe Marco Rubio, pregătește summitul liderilor G20 din decembrie, pe care Donald Trump îl găzduiește la clubul lui de golf din Miami. Potrivit agenției Associated Press, șansele ca miniștrii să cadă de acord sunt mici în privința războiului din Ucraina, a războiului american-israelian împotriva Iranului, a taxelor vamale americane și a acțiunilor Chinei în Marea Chinei de Sud. Washingtonul a pus pe primul loc libertatea navigației, mai ales în strâmtoarea Ormuz, în Marea Roșie, în Marea Neagră și în Marea Chinei de Sud, spun oficialii americani, iar pe agendă sunt și amenințările la adresa aprovizionării cu energie și alimente. Înaintea reuniunii, Wadephul a cerut Iranului să deblocheze rutele comerciale, între care Ormuz, a cărei blocare din timpul războiului din Iran a scumpit masiv energia în lume. Peste reuniune planează și perspectiva unor noi lovituri americane în Iran: potrivit AP, oficiali americani au cerut mai multor state din Orientul Mijlociu să se pregătească pentru posibile atacuri după alegerile intermediare de marți. Unele state sunt îngrijorate de invitarea Rusiei Unele state din G20 și-au exprimat îngrijorarea că SUA au invitat Rusia chiar când aceasta își …
Ziarul rus independent Novaia Gazeta se închide pe 9 noiembrie, după peste 30 de ani; redacția spune că autoritățile și serviciile secrete au silit-o să-și înceteze activitatea. Declarația redacției se intitulează „Ne-au ucis”. Pe 9 noiembrie, scrie ea, jurnaliștii vor stinge lumina în sediul în care au trăit 30 de ani, vor opri serverele și vor pleca. Anii petrecuți alături de țară și de cetățenii ei „se vor încheia pe stradă, fără mijloace de existență”, adaugă redacția. Redactorul-șef Serghei Sokolov a spus într-un mesaj video că autoritățile și serviciile secrete au silit redacția să-și înceteze activitatea. Redacția a mai scris online: „Am devenit refugiați în propria țară”. Novaia Gazeta a fost înființată de Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace din 2021, și e una dintre puținele voci critice rămase în Rusia. Presiunile au început cu ani în urmă, din cauza felului în care scria despre drepturile omului în Rusia; după începutul războiului împotriva Ucrainei, autoritățile au acționat și mai dur, iar în 2022 două treimi din redacție au plecat în Letonia. Anna Politkovskaia, reporterița ziarului ucisă acum 20 de ani, devenise cunoscută în lume prin reportajele despre încălcări ale drepturilor omului în războiul din Cecenia. Corespondenta Deutschlandfunk pentru Europa de Est, Gesine Dornblüth, spune că odată cu ultimul număr dispare și o amintire a …
Președintele federal Frank-Walter Steinmeier este primit vineri la Beijing de președintele chinez Xi Jinping, cu onoruri militare, în timpul unei vizite de stat de mai multe zile. Este primul drum în China al unui președinte federal după aproape opt ani. Steinmeier ar urma să arate că China trebuie să țină cont de îngrijorările germane și europene privind concurența neloială și dezechilibrele economice, crede Eva Seiwert, analistă la Merics. Programul zilei începe cu o discuție cu premierul Li Qiang. Apoi, după o declarație pentru presă, Steinmeier și Xi poartă convorbiri în Marea Sală a Poporului, iar seara e programat un banchet. Din partea președintelui federal se așteaptă avertismente la adresa subvențiilor chineze. China ar putea auzi în ele o amenințare cu taxe vamale, deși funcția nu îi dă competențe în această privință, scrie corespondentul ZDF Wulf Schmiese. La Universitatea din Beijing a cerut reguli egale în comerț și ajutor pentru pace Joi, într-un discurs la Universitatea din Beijing, Steinmeier a cerut Chinei să sprijine ordinea internațională bazată pe reguli, pacea și comerțul liber, dar și să reducă dezechilibrele din relațiile economice cu Germania și Europa. Universitatea îi acordase titlul de profesor onorific. Europenii nu vor decuplarea de China, ci un comerț cu avantaje pentru ambele părți, iar concurența e bună doar sub reguli echitabile și unitare, a …
Președintele federal Frank-Walter Steinmeier a cerut pe 29 octombrie, într-un discurs la Universitatea din Beijing, ca China să-și folosească influența asupra Rusiei pentru a opri războiul din Ucraina. Discursul a venit în a treia zi a vizitei de stat, iar universitatea i-a acordat cu acest prilej o profesură onorifică. Deutsche Welle (DW) scrie că această ultimă călătorie a lui Steinmeier în Asia seamănă tot mai mult cu o misiune de reducere a riscurilor față de un partener dificil. Ordinea internațională, atacată, spune Steinmeier „Mărimea și puterea aduc o mare responsabilitate”, a spus Steinmeier în fața unei săli pline de studenți. „Nu ne îngrijorează faptul că China devine tot mai puternică. Ne uităm la felul în care o face”, a adăugat el. Ordinea internațională este atacată, iar pericolul este lipsa regulilor, a mai spus președintele. De o ordine bazată pe reguli au nevoie pe termen mediu și lung atât puterile medii, precum Germania, cât și marile puteri, precum China, a argumentat el, cerând ca ea să fie întărită în comun. Cerere de reguli corecte în comerț În comerț, Steinmeier a cerut condiții de concurență echitabile și reducerea dezechilibrelor dintre economia chineză și cea europeană. „Nu vrem o separare economică de China, ci, dimpotrivă, vrem să organizăm comerțul astfel încât să aducă în continuare avantaje ambelor părți”, a spus el. DW explică că președintele …
UE și Canada vor să convină pe 30 octombrie, la încheierea summitului de la Montréal, mai multe proiecte comune, pe fondul relațiilor încordate cu SUA. Cele două părți vor o legătură fără egal, care să reducă dependența de alte țări, inclusiv de China și de SUA. Potrivit Handelsblatt, politica președintelui american Donald Trump a zdruncinat încrederea europenilor și a canadienilor în cel mai important aliat tradițional. Gaz lichefiat, materii prime, comerț și apărare Proiectul declarației finale și un discurs al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prevăd o cooperare mai strânsă în mai multe domenii. La energie, UE și Canada vor un studiu de fezabilitate pentru exporturi de gaz natural lichefiat către Europa și modernizarea acordului nuclear dintre Canada și Euratom. Potrivit proiectului, Canada și Banca Europeană de Investiții au încheiat deja negocierile pentru un acord care să înlesnească investițiile europene în exploatarea resurselor canadiene. Printre ele sunt materiile prime critice, precum pământurile rare. Importurile europene de astfel de materii din Canada au crescut cu 62% între 2024 și 2025, după datele UE. Baza relației comerciale e acordul de liber schimb Ceta, aplicat provizoriu din 2017, dar încă neintrat definitiv în vigoare, pentru că unele state UE nu l-au ratificat. Pe această bază, UE și Canada vor mai puține bariere, mai multe investiții …
Montréal ·
Folosim cookie-uri, inclusiv de la Google, pentru statistici și reclame. Le pornim doar dacă accepți. Poți schimba oricând alegerea din subsol.
