Sari la conținut

Din lume.

joi, 5 noiembrie 2026 · Ediția de 07:00 · ultima publicare:

Externe · Germania

Tot ce se petrece în afara țării (alegeri, războaie, catastrofe, accidente în alte state) și relațiile țării cu alte state (vizite, ajutoare, tratate). Un eveniment petrecut în altă țară e Externe, oricare i-ar fi tema, cu excepția sportului.

UE: o comisie a Parlamentului European votează ca mașini noi cu motor termic să se vândă și după 2035

Comisia pentru mediu a Parlamentului European a votat miercuri, cu 48 de voturi la 30, relaxarea regulilor care ar fi oprit vânzarea mașinilor noi cu motor termic din 2035. Regulile UE stabilesc cât CO2 pot emite, în medie, mașinile noi ale unui constructor. În 2035 limita ar urma să coboare la zero, adică practic nu s-ar mai putea înmatricula mașini noi cu motor termic, iar cele vechi nu sunt afectate; constructorii care depășesc limita riscă amenzi. Textul votat ar permite industriei auto să vândă mașini noi cu motor termic și hibride și după 2035, fără amenzi. Emisiile medii ale mașinilor noi ar trebui totuși să scadă cu 95% față de 2021, iar constructorii care folosesc oțel verde pot rămâne cu 7,5 puncte procentuale sub această țintă, deci le-ar ajunge o scădere de 87,5%. Mașinile electrice mici fabricate în UE ar conta mai mult în calculul mediei unui constructor. Comisia Europeană propusese în decembrie, după eforturile Germaniei și ale industriei auto, o reducere de numai 90%, iar restul de 10% să fie compensat prin combustibili neutri din punct de vedere al CO2 sau prin oțel verde. Între timp, Germania și Franța au propus statelor UE o variantă care ar scuti constructorii de compensarea acestor 10%. „Interdicția mașinilor cu motor termic devine astfel istorie”, a rezumat cancelarul Friedrich Merz. Cele trei grupuri de centru au votat împreună Grupurile Partidul Popular …

Bruxelles ·

Muntenegru ar putea adera la Uniunea Europeană în 2028, estimează Comisia Europeană

Bruxelles ·

Ucraina: Zelenski speră la mai mult sprijin american după victoria democraților în alegerile pentru Congres

Washington ·

Germania

Israel: comisia electorală confirmă rezultatul alegerilor, în pofida bănuielilor de influență străină

Comisia Electorală Centrală din Israel a aprobat prin vot rezultatele alegerilor parlamentare din 27 octombrie și le-a trimis președintelui Isaac Herzog. Niciun bloc nu are majoritate: grupul din jurul Likud are 53 de locuri, partidele evreiești din opoziție 48, iar cele arabe 19, în timp ce pentru majoritate în Knesset, parlamentul de 120 de locuri, sunt necesare 61. Consultările pentru formarea guvernului au început miercuri la Ierusalim: Herzog primește pe rând conducerile partidelor intrate în Knesset, până joi seara. După consultări, el alege deputatul cu cele mai mari șanse să adune o coaliție, iar acesta are, potrivit legii, inițial 28 de zile ca să formeze guvernul. Comisia nu vede motiv de amânare Înainte de vot, președintele comisiei, Noam Sohlberg, a spus că unele bănuieli legate de desfășurarea alegerilor sunt cercetate, dar nu pun la îndoială scrutinul în ansamblu și nu justifică amânarea anunțării rezultatelor. Potrivit presei, serviciul de informații interne Shin Bet a comunicat comisiei indicii despre operațiuni de finanțare și influență din străinătate, care ar putea servi interese ascunse sau ostile și ar privi mii de oameni sau mai mulți; întinderea lor trebuie încă stabilită, iar relatările vizează Qatarul și Turcia. Amit Halevi, deputat din Likud, și-a anunțat demisia din comisie, potrivit portalului israelian de știri ynet: cât timp acuzațiile grave de …

Ierusalim ·

SUA: acțiunile Tesla și SpaceX scad după victoria democraților la alegerile pentru Congres

Acțiunile Tesla și SpaceX, conduse de Elon Musk, au scăzut cu 4–5% după victoria democraților la alegerile pentru Congres. La alegerile intermediare, organizate la jumătatea mandatului lui Donald Trump, democrații au obținut majoritatea în ambele camere ale Congresului. Pentru Musk asta înseamnă mai multă presiune la Washington, pentru că noua majoritate le va permite democraților să impună citații în fața Congresului. Niciun alt șef de companie nu este legat atât de strâns de Trump și de republicanii din jurul lui, scrie Handelsblatt. Anul trecut Musk a condus agenția DOGE din Casa Albă, iar acum se numără printre conducătorii unei noi inițiative a Ministerului american al Apărării. Înaintea revenirii lui Trump la Casa Albă, acțiunile Tesla au crescut în câteva săptămâni cu peste 90%, dar au cedat o parte din câștig când relația dintre cei doi s-a rupt. Sute de milioane de dolari, inclusiv în Texas Circa 474 de milioane de dolari este suma calculată de New York Times pentru donațiile lui Musk, cel mai mare finanțator al republicanilor la aceste alegeri. Peste 200 de milioane au mers către campania lui Ken Paxton, învins în Texas de democratul James Talarico în cursa pentru Senat. Și postul de guvernator a revenit democraților: Gina Hinojosa l-a învins pe republicanul Greg Abbott. Democrații nu mai avuseseră de 33 de ani un senator din Texas. În discursul de victorie, Talarico …

Washington ·

Italia: guvernul propune amenzi pentru mersul sub 100 km/h pe banda stângă a unor autostrăzi

Guvernul italian vrea să introducă o viteză minimă de 100 km/h pe banda din stânga a unor autostrăzi, iar cine merge mai încet ar urma să plătească amendă. Regula face parte din proiectul unui nou cod rutier, pe care guvernul l-a aprobat într-o primă examinare la 13 octombrie și care a fost trimis apoi parlamentului pentru aviz. Deocamdată nu e în vigoare: până la intrarea în vigoare a textului final, nimeni nu poate fi sancționat pe baza ei, iar formularea se mai poate schimba. Obligația ar privi banda de lângă separatorul central, pe autostrăzile cu cel puțin trei benzi pe sens, în tronsoanele unde se poate circula pe benzi paralele. Proiectul nu impune o viteză minimă de 100 km/h pe toate autostrăzile sau pe toate benzile. Scopul e un trafic mai fluid pe banda de depășire: cine merge încet îi poate împinge pe ceilalți să frâneze sau să facă manevre riscante, iar în trafic aglomerat frânările în lanț pot crește riscul de tamponări. Se poate merge mai încet dacă indicatoarele cer asta sau dacă împrejurări excepționale o impun, de exemplu ceață deasă, ploaie puternică, un accident sau un șantier. Mărimea amenzii e relatată diferit. Tabloidul german conservator Bild și revista Focus indică între 40 și 160 de euro, iar Focus precizează că suma exactă depinde de textul final și că 40 de euro e doar limita de jos. Portalul juridic italian Brocardi scrie că proiectul prevede o …

SUA: democrații câștigă ambele camere ale Congresului, iar Trump spune că acceptă rezultatul

Democrații au câștigat majoritatea în ambele camere ale Congresului la alegerile intermediare din SUA, iar președintele Donald Trump a spus că acceptă rezultatul. Potrivit proiecțiilor agenției AP, democrații au cel puțin 54 din cele 100 de locuri din Senat și cel puțin 225 din cele 435 din Camera Reprezentanților, unde majoritatea începe de la 218. Republicanii controlaseră până acum ambele camere; la vot au fost toate locurile din Cameră și 35 dintre cele din Senat. Pentru Tagesschau, majoritatea din Senat a fost o surpriză, mai ales prin proporții, pe când pierderea Camerei era așteptată. Cu majoritatea în Cameră, democrații pot bloca proiectele de lege ale guvernului și pot înființa comisii de anchetă. Trump guvernează însă în bună parte prin decrete, pentru care nu are nevoie de acordul Congresului. Trump îi felicită pe democrați, dar spune că nu el a pierdut Trump i-a felicitat pe democrați la Fox News: „Felicitări democraților. Au făcut treabă bună.” Într-un interviu pentru New York Times a spus: „Sunt pe deplin pregătit să accept aceste rezultate.” Handelsblatt notează că, înainte de vot, el pusese de mai multe ori la îndoială corectitudinea alegerilor, dar acum nu mai spune așa ceva. Trump nu vede în rezultat o înfrângere personală: „Nu am fost pe buletinul de vot”, a spus el la Fox News, iar pe Truth Social a scris: „Dacă aș fi fost, am fi câștigat detașat.” În …

Washington ·

Groenlanda: parlamentul aprobă acordul de securitate cu SUA și Danemarca

Parlamentul Groenlandei a aprobat marți acordul de securitate și apărare semnat în septembrie de SUA, Danemarca și Groenlanda. Acordul îi lasă pe americani să construiască, pentru început, două noi baze militare în Groenlanda, un teritoriu autonom al Danemarcei. Ei pot moderniza și baza Pituffik, din nord-vestul insulei, singura pe care armata americană o mai folosește acolo, și își pot extinde activitățile; baza e importantă pentru apărarea antirachetă și supravegherea cu radar. Acordul completează o înțelegere de apărare dintre Danemarca și SUA din 1951. Pentru acord au votat 16 deputați, iar șapte s-au abținut. Voturi împotrivă nu au fost, potrivit agenției de presă Ritzau. ZDF apreciază că acordul destinde relațiile după luni de presiuni din partea președintelui american Donald Trump, care a amenințat de mai multe ori cu anexarea Groenlandei și și-a justificat demersul prin interese de securitate. Insula se află între America de Nord și Europa și are zăcăminte de materii prime valoroase. Toate cele trei părți s-au declarat câștigătoare după semnare, iar ZDF apreciază că, din perspectiva Danemarcei și a Groenlandei, concesiile făcute SUA sunt un preț mic. Textul de zece pagini recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, precum și dreptul groenlandezilor la autodeterminare, și ar rămâne valabil chiar dacă Groenlanda ar alege într-o zi independența. …

Nuuk ·

Ucraina: sute de oameni asediază o clădire a Gărzii Naționale de lângă Kiev, după acuzații de tortură

Sute de oameni au asediat luni o clădire a Gărzii Naționale din Petropavlivska Borșceahivka, lângă Kiev, după acuzații online că acolo sunt torturați recruți. Biroul de Stat de Investigații a deschis o anchetă pentru a afla dacă militari au fost ținuți în casă împotriva voinței lor sau dacă unii militari și-au depășit atribuțiile, a anunțat instituția marți. Șeful Cancelariei prezidențiale, Kyrylo Budanov, a spus că astfel de incidente nu se puteau petrece „fără influență externă”, declarație pe care Der Tagesspiegel o interpretează ca aluzie la Rusia. El a vorbit și despre indicii ale unei încercări de eliberare a reținuților. Comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmytro Lubinets, a cerut lămuriri despre sarcinile soldaților și gardienilor de acolo și despre legalitatea acțiunilor lor, dar a condamnat și atacurile civililor asupra militarilor. Mobilizarea e un subiect sensibil în Ucraina, unde legea marțială este în vigoare din februarie 2022. t-online descrie recrutarea forțată a bărbaților pe stradă ca foarte nepopulară și notează că președintele Volodimir Zelenski a anunțat reforme, însă practica s-a schimbat puțin. Un video neverificat a adunat mulțimea Casa folosită de gardă este o cazarmă provizorie, a spus comandantul Gărzii Naționale, Oleksandr Pivnenko: acolo se verifică actele recruților și ale dezertorilor, înainte ca ei să fie trimiși la un poligon de …

Kiev ·

Spania: ministrul transporturilor Óscar Puente demisionează după al doilea accident feroviar grav într-un an

Ministrul spaniol al transporturilor, Óscar Puente, pleacă din guvern după al doilea accident feroviar grav al anului: la Urda au murit 69 de oameni, iar el a anunțat decizia șase zile mai târziu. Puente nu va candida nici la alegerile parlamentare anticipate din 29 noiembrie, a anunțat el. Un ministru al transporturilor nu poate rămâne în funcție după două accidente atât de grave într-un an, indiferent dacă poartă sau nu o răspundere directă, a explicat Puente; pentru el e „o chestiune de demnitate politică, de consecvență și de empatie față de victime”. Puente spune că l-a informat pe premierul Pedro Sánchez cu doar câteva minute înainte, iar seara a spus că respectă hotărârea ministrului. Mai multe partide din opoziție ceruseră demisia încă în zilele de după accident. Corespondentul ZDF Thomas Walde spune că Puente a indicat foarte repede „eroarea umană” drept cauză, iar criticii au văzut în asta o încercare de a abate atenția de la lipsurile rețelei feroviare; la final, ministrul „nu mai putea rămâne în funcție din motive politice”. Partidul Popular îl vizează pe premier Puente a fost lăudat pentru anunț de reprezentanți ai propriului partid socialist și de deputați din alte partide. Partidul Popular, principala forță a opoziției conservatoare, a replicat că principalul responsabil, premierul Sánchez, rămâne în funcție. Guvernul minoritar al lui Sánchez e puternic criticat …

Madrid ·

Coreea de Nord a lansat din nou mai multe rachete spre Marea Japoniei, anunță armata sud-coreeană

Coreea de Nord a lansat miercuri dimineață mai multe rachete spre Marea Japoniei, a anunțat Statul Major Întrunit al Coreei de Sud. Rachetele au zburat mai puțin de 300 de kilometri, potrivit armatei sud-coreene. Potrivit aceleiași armate, ele au pornit din zona Sondok, din provincia Hamgyong de Sud, iar militarii sud-coreeni analizează împreună cu americanii ce tipuri de rachete au fost și unde au căzut, fără să excludă că au fost lansate mai multe tipuri deodată. Armata sud-coreeană spune că Seulul și Washingtonul au urmărit lansările încă de la pregătire și că e gata să răspundă ferm la orice provocare. Joia trecută, Phenianul lansase circa zece rachete balistice cu rază scurtă spre aceeași mare, după cum am relatat. De săptămâna trecută, Coreea de Nord a testat și două tipuri de rachete, una de croazieră și una balistică, cu muniție cu dispersie. Presa de stat nord-coreeană a relatat că sâmbătă a fost testată o bombă cu dispersie pentru rachete balistice tactice, iar armata sud-coreeană nu anunțase că l-ar fi detectat. Muniția cu dispersie este condamnată pe plan internațional din cauza efectelor ei greu de controlat. Rezoluțiile ONU interzic Coreei de Nord să lanseze rachete balistice, indiferent de rază. În aceeași dimineață, Kim Yo Jong, sora liderului Kim Jong Un, a respins deocamdată discuțiile cu SUA. Cât timp Washingtonul își păstrează ceea ce Phenianul numește …

Brazilia: Senatul aprobă reforma lui Lula, care înăsprește regimul de detenție și pedepsele pentru liderii grupărilor criminale

Senatul Braziliei a aprobat o reformă a președintelui Lula da Silva împotriva crimei organizate, care înăsprește regimul de detenție și pedepsele pentru liderii grupărilor criminale. Reforma deschide drumul unui minister al securității publice, o promisiune centrală a lui Lula. Președintele de stânga a fost reales pentru al patrulea mandat în turul doi de la sfârșitul lui octombrie, iar securitatea a fost una dintre temele principale ale campaniei. Deutschlandfunk vede în sprijinul larg din Senat o reușită pentru el. Textul adoptat este o reformă a constituției: șefii bandelor vor fi închiși obligatoriu în penitenciare de maximă siguranță, iar trecerea într-un regim de detenție mai ușor le va fi îngreunată sau interzisă. Reforma mărește și puterile guvernului, prevede mai mulți bani pentru lupta cu crima organizată și pedepse mai dure pentru conducători și membri. Averile din activități criminale vor putea fi confiscate mai ușor, iar reforma prevede o colaborare mai strânsă între guvernul federal, state și autoritățile locale. Brazilia are deja cinci penitenciare federale de maximă siguranță, unde deținuții stau în celule individuale și primesc vizite limitate. Grupările criminale au o influență mare în țară, iar mulți brazilieni se simt nesiguri. Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro, aflat în arest la domiciliu, a pierdut alegerile în fața lui Lula. În …

Brasília ·

Germania: cancelarul Merz îl primește pe Zelenski la Berlin și promite Ucrainei ajutor pentru iarnă

Cancelarul Friedrich Merz l-a primit marți la Berlin pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și i-a promis ajutor de iarnă, înaintea noilor negocieri dintre Ucraina, Rusia și SUA. Trimisul special american Steve Witkoff a anunțat că reprezentanți ai celor trei state se întâlnesc pe 10 și 11 noiembrie la Abu Dhabi, în Golf. Delegațiile Ucrainei și Rusiei vor purta primele discuții despre încheierea războiului din februarie încoace. Europenii cer să participe, iar partea germană se așteaptă ca ei să fie prezenți la Abu Dhabi, dar, după situația de acum, probabil nu la masa negocierilor. „O pace stabilă nu este posibilă fără Europa la masa negocierilor”, a spus Zelenski la conferința de presă comună cu Merz. Merz a anunțat vizita dimineața, într-un discurs la Camera de Comerț și Industrie din Berlin: „Va fi din nou la mine în curând, în jurul prânzului”. Din motive de securitate, venirea lui Zelenski nu fusese făcută publică dinainte, iar în capitală au fost mobilizați suplimentar circa 3.400 de polițiști, veniți din aproape toată Germania. Ajutor de iarnă și un apel către ceilalți europeni „Vom continua să oferim ajutor până când se va încheia acest război”, a declarat Merz după întâlnire. Ajutorul suplimentar pentru iarnă ar urma să fie de 200 de milioane de euro, jumătate din bugetul Ministerului de Externe și jumătate din cel al politicii de dezvoltare, după informațiile …

Berlin ·

SUA: au început alegerile pentru Congres, după peste 58 de milioane de voturi anticipate

Americanii au început marți să voteze la alegerile intermediare: se aleg toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților și 35 din cele 100 de locuri ale Senatului. Republicanii președintelui Donald Trump au o majoritate foarte îngustă în ambele camere ale Congresului. Potrivit ultimelor sondaje, democrații ar putea câștiga Camera Reprezentanților, dar în Senat nu se vede un favorit clar. Trump nu se află pe buletin, însă le-a cerut de mai multe ori susținătorilor: „Purtați-vă ca și cum aș candida eu”. Mulți alegători sunt nemulțumiți de politica lui Trump și îngrijorați de scumpiri și de războiul cu Iranul, iar experții se așteaptă la câștiguri pentru democrați. Primele rezultate erau așteptate în noaptea spre miercuri, iar în cursele strânse putea dura câteva zile până să fie clare majoritățile. Peste 58 de milioane de voturi, depuse înainte de ziua alegerilor Mulți americani au votat cu săptămâni înainte, prin poștă sau anticipat: înainte să se deschidă primele secții, Election Lab de la Universitatea din Florida număra aproape 58,7 milioane de voturi depuse. Experta în politica americană Clüver Ashbrook, de la fundația Bertelsmann, vede în participarea neobișnuit de mare la votul anticipat un semn că alegătorii sunt mobilizați și că scrutinul e privit ca un vot asupra politicii lui Trump. Secțiile s-au deschis întâi pe Coasta de Est: la New York votul a început de la …

Washington ·

SUA: Trump anunță oprirea ajutorului militar anual pentru Israel la sfârșitul anului

Președintele american Donald Trump a anunțat marți, într-un interviu la Fox News, că SUA vor înceta de la sfârșitul acestui an ajutorul militar anual de patru miliarde de dolari pentru Israel. Banii vin dintr-un acord din 2016, din vremea președintelui Barack Obama: SUA s-au angajat să dea Israelului 38 de miliarde de dolari în anii bugetari 2019–2028, adică 3,8 miliarde pe an. Potrivit lui Trump, suma cuprinde atât bani, cât și bunuri, iar Israelul nu mai are nevoie de ea. El a precizat că SUA vor sta alături de Israel dacă are nevoie de ajutor, iar țara poate cumpăra în continuare arme americane fără limită. „Am convenit deja că de la sfârșitul acestui an nu vom mai face plăți către Israel”, a spus Trump la Fox News. Trump spune că a încheiat înțelegerea cu premierul israelian Benjamin Netanyahu acum câteva luni și că ideea a venit chiar de la acesta, pentru a opri o risipă veche de ani. Netanyahu nu confirmase deocamdată înțelegerea. Subiectul a fost prezent în campania pentru alegerile intermediare de marți. Potrivit unor sondaje, sprijinul pentru Israel în SUA a scăzut, pe fondul războiului din Gaza, la un minim istoric. Trump a spus că unii democrați și politicieni de stânga folosesc ajutorul financiar ca argument împotriva republicanilor. La alegeri au fost puse în joc toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților și 35 din cele 100 din Senat. Site-ul Decision …

Washington ·

Polonia: poliția, grănicerii și armata desfășoară o operațiune la granița cu Kaliningradul

Poliția, grănicerii și armata poloneză desfășoară o operațiune de amploare la granița cu exclava rusă Kaliningrad, după avertismente ale serviciilor secrete despre posibile acte de sabotaj. Premierul Donald Tusk a spus la Varșovia că serviciile secrete aveau informații foarte precise despre posibila pătrundere a unor oameni înarmați pe teritoriul polonez. Regiunea e puternic înarmată și are granițe cu Polonia și Lituania, state membre NATO, iar granița ei cu Polonia are 232 de kilometri. „La scurt timp după miezul nopții am primit informația că la granița polono-rusă sunt observate mișcări îngrijorătoare”, a spus Tusk. Lângă graniță se aflau, printre altele, oameni cu lanterne, a adăugat el. În fața jurnaliștilor, premierul a spus: „Am reușit să împiedicăm tentative de provocare — dacă aceasta a fost într-adevăr intenția”. Avertismente despre sabotaje și provocări la graniță Serviciile secrete ale Poloniei și ale aliaților ei avertizau de săptămâni că Rusia ar putea recurge la sabotaje și provocări la graniță, a spus Tusk. Potrivit lui, serviciile ostile pregăteau asemenea provocări pentru începutul lui noiembrie, iar comandantul suprem al forțelor NATO, Alexus Grynkewich, i-a confirmat informațiile. Tusk a avertizat că tensiunile continuă și că Rusia ar putea escalada situația: „Trebuie să rămânem vigilenți și pregătiți să prevenim posibile provocări”. Un stat major operativ a …

Explicat pe scurt

Uniunea Europeană
uniune de state europene care au instituții și politici comune
Kremlinul
sediul președinției Rusiei; în știri, numele desemnează și conducerea rusă
alegeri intermediare
alegeri organizate în SUA la jumătatea mandatului prezidențial, în care sunt aleși membri ai Congresului, parlamentul federal
Partidul Democrat din SUA
unul dintre cele două mari partide politice din SUA; membrii săi sunt numiți democrați

Din edițiile anterioare

Polonia: președintele Nawrocki refuză să învestească cinci judecători ai Tribunalului Constituțional

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, refuză să învestească cinci judecători ai Tribunalului Constituțional. Europarlamentarul german Daniel Freund, din partea Verzilor, cere ca UE să impună din nou standardele statului de drept în Polonia. Tribunalul e blocat de ani de zile: peste 1.000 de cauze ar aștepta judecata, iar cea mai veche a intrat în 2013, a spus judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska, care îl conduce interimar de câteva zile. Vineri, pe site-ul instanței s-a anunțat că președintele ei, Bogdan Swieczkowski, și adjunctul lui sunt eliberați provizoriu din funcții. UE trebuie să susțină pe termen lung reformele din justiția poloneză, a spus Freund la Deutschlandfunk, și pentru că e vorba de folosirea responsabilă a banilor europeni. Numirile celor cinci judecători sunt legale, a subliniat el, iar președintele Karol Nawrocki împiedică procesul prin refuzul de a-i învesti. Coaliția premierului Donald Tusk a ales în parlament opt judecători noi, dar Nawrocki a refuzat să învestească cinci dintre ei; aceștia au depus jurământul, cu sprijinul guvernului, în fața președintelui parlamentului, Włodzimierz Czarzasty. Tabăra PiS nu îi recunoaște. „Este o lovitură de stat, în sensul unui atac asupra unui organ constituțional”, a declarat Zbigniew Bogucki, șeful cancelariei lui Nawrocki. Președintele consideră că preluarea tribunalului de către noua judecătoare încalcă constituția. …

Varșovia ·

Cehia: angajații radioului și televiziunii publice au făcut grevă împotriva desființării taxei radio-TV

Angajații radioului și televiziunii publice din Cehia au făcut marți grevă de o zi împotriva planului guvernului de a desființa taxa radio-TV. Guvernul de dreapta al premierului Andrej Babiš vrea ca posturile publice să fie plătite direct din bugetul statului, nu din taxele pe care le plătesc acum gospodăriile și firmele. Banii ar scădea cu peste 15%, iar DW scrie că asta ar putea aduce concedieri, mai puține producții și scoaterea unor emisiuni din program. Sindicatele și o inițiativă a angajaților, care au chemat la grevă, se tem de o influență politică mai mare asupra posturilor. Mare parte din personal s-a alăturat grevei: la televiziune, numeroase emisiuni de actualitate au fost înlocuite cu reluări, iar radioul a difuzat aproape numai muzică. Prezentatorii de știri au apărut în haine negre și au citit o declarație a greviștilor. Pe portalul de știri al Radioului Ceh au apărut doar cele mai importante știri, cu fotografii alb-negru. În declarație, greviștii spun: „Suntem hotărâți să apărăm ambele instituții și să le păstrăm principiul de bază, și anume că sunt în slujba voastră, a tuturor, nu a politicienilor”. Comitetul de grevă s-a format în jurul prezentatorului de televiziune Daniel Stach, iar alături de angajați au făcut grevă organizații de studenți și sindicate ale actorilor. Votul de sâmbătă, la 4:36 dimineața, a scos oamenii în stradă Camera Deputaților a votat …

Praga ·

SUA: armata lovește ținte iraniene în Strâmtoarea Ormuz, în ajunul alegerilor pentru Congres

SUA au lovit luni mai multe ținte iraniene din Strâmtoarea Ormuz, cu o zi înainte de alegerile intermediare, potrivit unor oficiali americani. Donald Trump declarase că nu vrea să ordone atacuri asupra Iranului înainte de alegeri, iar luni vicepreședintele JD Vance a spus: „Președintele și cu mine suntem amândoi destul de încrezători în șansele unei posibile soluții negociate”. Trump a scris pe Truth Social că o înțelegere este posibilă, iar prețul petrolului a scăzut luni cu peste 7%. Tagesschau consideră că războiul nepopular și efectele lui asupra prețului benzinei sunt un punct slab pentru republicani în încercarea de a-și păstra majoritățile din Congres. Strâmtoarea Ormuz este în centrul conflictului dintre SUA și Iran și are o importanță uriașă pentru comerțul mondial cu petrol și gaze. De la începutul războiului, la sfârșitul lui februarie, Teheranul a blocat-o în mare parte și atacă acolo regulat nave, iar Washingtonul a instituit în replică o blocadă maritimă a porturilor iraniene. Un oficial american a declarat pentru agenția AP că au fost vizate unități iraniene care folosiseră rachete sol-aer împotriva instalațiilor americane. Un oficial american a confirmat loviturile și a spus că sunt limitate, nu reluarea unor operațiuni militare de amploare. Postul Fox News scrie că loviturile au fost un răspuns la focul deschis de Iran asupra unui avion american, iar Barak …

SUA: trimisul lui Trump anunță negocieri cu Ucraina și Rusia la Abu Dhabi, săptămâna viitoare

Steve Witkoff, trimisul special american, a anunțat pe platforma X că reprezentanți ai SUA, Ucrainei și Rusiei se întâlnesc la Abu Dhabi săptămâna viitoare, marți și miercuri. Va fi prima rundă de negocieri în acest format din februarie. Atunci delegațiile s-au văzut la Geneva, iar înainte de asta de două ori la Abu Dhabi. La începutul războiului împotriva Iranului, Washingtonul își întrerupsese demersurile diplomatice privind Ucraina. Negocierile, la nivel de lucru, au loc în capitala Emiratelor Arabe Unite. Temele le-a enumerat Witkoff însuși: „Discuțiile vor viza acorduri de securitate pentru perioada de după război, reducerea tensiunilor, măsuri de ajutor umanitar și următorii pași spre pace”. Europenii se văd cu americanii la Bruxelles, înainte de Abu Dhabi Chiar în această săptămână, trimișii americani se întâlnesc la Bruxelles cu reprezentanți ai Germaniei, Franței și Marii Britanii, ai NATO și ai Uniunii Europene. Pe masă sunt garanțiile de securitate pentru Ucraina, ordinea de securitate a Europei după război și reconstrucția. Kievul vrea ca europenii să fie incluși și în noile negocieri, iar președintele Volodimir Zelenski și-a exprimat săptămâna trecută, la Haga, speranța că se va găsi o cale. Moscova dăduse deja semnale. În octombrie, după o convorbire cu Witkoff, Vladimir Putin a spus: „Am convenit că suntem pregătiți să reluăm contactele în format trilateral”. …

Abu Dhabi ·

SUA: Curtea Supremă respinge cererea guvernului Trump de inlăturare a 20.000 de voturi din California

Curtea Supremă a respins cererea urgentă a guvernului Trump privind circa 20.000 de buletine de vot prin corespondență din California, în ajunul alegerilor intermediare de marți. Departamentul Justiției voia ca buletinele să fie date la o parte, iar numărarea lor să aștepte până se dovedește cetățenia votanților: potrivit guvernului, ele ar putea veni de la persoane a căror cetățenie nu a fost suficient dovedită. Curtea a contrazis această evaluare, dar nu și-a motivat mai amănunțit decizia. Procesul era încă în curs: guvernul a cerut Curții Supreme să intervină în timpul procedurii de apel, după ce pierduse la instanțele inferioare. A sesizat-o luni, cu o zi înainte de alegerile pentru Congres, iar răspunsul a venit după câteva ore. La sfârșitul lui octombrie, un judecător federal declarase demersul ilegal și vorbise despre o „ingerință sfidătoare” în alegeri, care potrivit Constituției SUA sunt organizate de state și de Congres. Guvernul susținuse inițial că listele electorale din California conțin până la 190.000 de persoane fără drept de vot, apoi a redus cifra la 20.000. Președintele Donald Trump susține că statele conduse de democrați lasă imigranți să voteze în număr mare, ca să schimbe rezultatele, dar nu a adus dovezi. Despre California a spus recent că votul de acolo e corupt, tot fără dovezi. Trump are de multă vreme o dispută și cu guvernatorul democrat al statului, …

Washington ·

Polonia: primul exercițiu major al forței multinaționale pentru Ucraina începe pe 9 noiembrie

Franța și Regatul Unit au anunțat că pe „9 noiembrie” începe în Polonia primul exercițiu major al forței multinaționale pentru Ucraina, cu circa „2.800 de soldați”. Condiția de bază pentru trimiterea forței în Ucraina este un acord cu Rusia privind un armistițiu. La începutul anului, la Paris, președintele francez Emmanuel Macron, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Keir Starmer, pe atunci premier britanic, au semnat o declarație de intenții pentru o asemenea forță, în timpul unei reuniuni a coaliției voluntarilor. Din coaliție fac parte circa 35 de state. Manevra, condusă de generalul francez Armel Dirou și de generalul-locotenent britanic Tom Bateman, vrea să testeze cât de repede și cât de eficient poate fi mutată forța, au explicat ministerele apărării din cele două țări. „Acesta nu este un plan ipotetic, ci o forță militară reală, pregătită să ajute Ucraina imediat ce luptele se încheie”, este citat în comunicatul britanic ministrul apărării, Wes Streeting. Exercițiile terestre și aeriene se desfășoară în jurul orașului Nowa Dęba, din sud-estul Poloniei, la circa 100 de kilometri de granița cu Ucraina, și țin până pe 22 noiembrie. Cel mai mare contingent, de 1.100 de soldați, este al Franței, iar Regatul Unit trimite 300. Mai participă militari din Belgia, Estonia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Spania și Suedia. Germania trimite, prin Bundeswehr, circa zece …

Nowa Dęba ·

Coreea de Nord: sora lui Kim Jong Un respinge acuzația SUA privind furtul de la Binance

Kim Yo Jong, sora liderului Kim Jong Un, a respins acuzația SUA că hackeri nord-coreeni au furat de la bursa Binance criptomonede de peste 6 miliarde de dolari. FBI a atribuit Coreei de Nord, în săptămâna precedentă, furtul de la Binance și a spus că la atac a participat o grupare de hackeri sprijinită de Phenian. Binance spune că vineri i-au fost furate criptomonede de peste 6 miliarde de dolari. Suma se ridică la circa 6,3 miliarde, din care ceva mai puțin de jumătate au putut fi înghețate, iar atacul este cel mai mare asupra unei burse de criptomonede. Kim Yo Jong a numit acuzația „absurdă”ă” și „provocare politică gravă”, într-o declarație publicată de agenția de stat KCNA. Declarația acuză Washingtonul că leagă periodic Coreea de Nord de infracțiuni cibernetice internaționale, fără dovezi; acuzațiile repetate vor, spune ea, să strice imaginea țării și să-i încalce suveranitatea. Declarația amintește și de furtul de la bursa Bybit, de anul trecut, pe care SUA l-au pus tot pe seama Phenianului; atunci au fost furate criptomonede de circa 1,5 miliarde de dolari. Comunitatea internațională ar trebui să urmărească cine primește în cele din urmă banii furați de la Binance, a spus Kim Yo Jong. Phenianul spune că, din cauza acestei ostilități, își va reconsidera poziția față de SUA. Cercetători internaționali în securitate leagă de ani de zile hackerii nord-coreeni de numeroase …

Phenian ·

Polonia: aeroportul Varșovia-Modlin, închis temporar după o amenințare cu bomba la un avion din Londra

Aeroportul Varșovia-Modlin a fost închis temporar marți, după ce un avion din Londra, cu 181 de oameni la bord, a fost deviat acolo din cauza unei amenințări cu bomba. O a doua amenințare a vizat un zbor al companiei scandinave SAS de la Copenhaga la Varșovia. Avionul a fost inspectat după aterizarea pe aeroportul principal, Chopin, unde traficul a continuat normal. t-online avertizează că pasagerii din Polonia trebuie să se aștepte la întârzieri și la zboruri anulate. Modlin, folosit mai ales de companiile cu tarife reduse, a primit avionul LOT care trebuia să ajungă la Chopin. Boeingul 737 MAX al companiei poloneze fusese deviat după o alarmă privind o posibilă bombă la bord. Purtătorul de cuvânt al aeroportului a spus că specialiștii examinau avionul într-o poziție de parcare exterioară, unde fusese dus după aterizare. La prânz, potrivit unor relatări din presă, zborurile se reluaseră, dar unele zone rămâneau blocate, iar intervenția nu se încheiase. Potrivit tabloidului britanic The Sun, citat de tabloidul german conservator Bild, la Chopin forțe de intervenție mascate au ajutat pasagerii zborului din Copenhaga să coboare din avion. Un caz asemănător a avut loc luni: un avion al companiei ungare Wizz Air, care zbura de la Londra la Sofia, a fost deviat la Budapesta din cauza unei amenințări cu bomba. Avertismentul a ajuns în carlingă când avionul survola Bosnia și …

Varșovia ·