joi, 5 noiembrie 2026 · Ediția de 07:00
· ultima publicare:
Externe · Germania
Tot ce se petrece în afara țării (alegeri, războaie, catastrofe, accidente în alte state) și relațiile țării cu alte state (vizite, ajutoare, tratate). Un eveniment petrecut în altă țară e Externe, oricare i-ar fi tema, cu excepția sportului.
Premierul Donald Tusk i-a cerut luni președintelui Karol Nawrocki să recunoască judecătorii aleși de parlament la Tribunalul Constituțional. Conflictul se poate încheia simplu și fără schimbarea constituției, a scris Tusk pe X: „Președintele recunoaște judecătorii aleși legal, pentru că așa prevede constituția, iar ei își încep activitatea la Tribunal”. Escaladarea ar putea costa Polonia „foarte scump”, a avertizat premierul. Cinci dintre judecătorii aleși de parlament nu și-au putut începe activitatea, pentru că Nawrocki, apropiat de PiS, a refuzat să le primească jurământul. Ei l-au depus în fața președintelui parlamentului, dar șeful Tribunalului, Bogdan Święczkowski, numit pe vremea PiS, nu le-a permis să își înceapă activitatea. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât în mai că acești judecători trebuie să poată lucra. Tribunalul are aproape 1.000 de cauze nerezolvate, unele în așteptare de peste zece ani, iar judecătorii nu au reușit nici măcar să-și stabilească bugetul pe 2027. PiS, care a guvernat între 2015 și 2023, a numit în Tribunal judecători apropiați de partid. De la schimbarea guvernului din 2023, coaliția de centru-stânga a lui Tusk încearcă să ocupe posturile rămase libere. O judecătoare aleasă de parlament îl suspendă pe șeful Tribunalului, iar președintele intră în clădire Vineri seara, Anna Korwin-Piotrowska, din grupul celor cinci judecători …
Armata israeliană și-a retras luni soldații din orașul Hebron, din Cisiordania, după mai bine de o săptămână de operațiuni, a anunțat un purtător de cuvânt al armatei. Soldații au plecat dimineața, după ce au terminat toate activitățile operative, însă alte operațiuni antiteroriste din Cisiordania continuă, a precizat purtătorul de cuvânt. Guvernatorul regiunii, Khalid Dudin, a spus că forțele de securitate palestiniene controlează din nou zona, iar armata nu confirmase încă atunci încheierea operațiunii. Dudin a mai spus că aproximativ 3.300 de locuitori strămutați se pot întoarce în siguranță acasă. Casele lor sunt însă în mare parte distruse, a adăugat el, și a promis măsuri rapide de reconstrucție. Armata spune că a pornit operațiunea antiteroristă după ce doi atacatori din Hebron au ucis doi soldați israelieni și au rănit alți trei; ambii atacatori au fost uciși. Orașul a fost izolat în mare parte, în urmă cu mai bine de o săptămână. Potrivit armatei, au fost reținuți mai mulți suspecți și au fost confiscate arme, iar soldații au percheziționat sute de case. OCHA a criticat operațiunea: peste 3.000 de oameni au fost strămutați, iar locuințe și magazine au fost distruse. Cei mai mulți s-au adăpostit la rude, iar în unele cazuri soldații au folosit case drept posturi militare, potrivit ONU. Primarul orașului, Yusef al-Jabari, a descris pentru Al Jazeera situația din timpul …
Premierul belgian Bart De Wever a depus mandatul către regele Philippe, după ce negocierile din coaliție pentru bugetul pe 2027 au eșuat în noaptea spre luni. Deocamdată De Wever rămâne în funcție: regele nu a luat nicio decizie, iar de marți va discuta cu liderii celor cinci partide din coaliție, a anunțat Palatul Regal din Bruxelles. Regele regretă lipsa unui acord și le cere tuturor celor implicați „să pună pe primul loc interesul general și disponibilitatea de compromis”, avertizând că, în plină incertitudine geopolitică, țara „nu-și poate permite o criză politică de durată”. Disputa privește bugetul pe 2027 și un pachet de economii prin care guvernul de centru-dreapta vrea să economisească circa 10 miliarde de euro până în 2029. Partidul lui De Wever, naționaliștii flamanzi de la N-VA, și liberalii de la MR vor tăieri la cheltuielile de sănătate, pe când partenerii socialiști și centriști din coaliție cer impozite mai mari pe avere. Ultimele discuții au avut în vedere tăieri însemnate la cheltuielile publice și majorări de taxe, iar în Belgia se protestează de luni de zile împotriva planurilor. Blogul Lost in EUrope, care îi critică dur cursul de austeritate, scrie că protestele sindicatelor, ale profesorilor și ale elevilor i-au îngreunat mandatul lui De Wever, iar politica lui a depășit limita acceptabilă chiar și pentru social-democrații flamanzi, care voiau o …
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că e gata să-l întâlnească pe Putin în Turcia și că vrea ca aliații să-i dea acum rachete Patriot. Întrebat duminică, într-un interviu pentru postul turc CNN Türk, dacă e gata să-l întâlnească pe președintele rus Vladimir Putin, Zelenski a răspuns: „Da, suntem pregătiți pentru o asemenea întâlnire”. În ajun, el discutase cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan despre o posibilă mediere a Turciei. Au vorbit și despre o întâlnire a liderilor în format trilateral; dacă Turcia o poate face posibilă, Ucraina ar accepta-o și s-ar bucura, a spus Zelenski. Putin a propus mereu o întâlnire la Moscova, ceea ce Zelenski refuză categoric. La insistențele Washingtonului, Moscova și Kievul vor să reia negocierile la nivel de experți, întrerupte de luni de zile. Zelenski a spus recent că speră la o rundă a negociatorilor SUA, Ucrainei și Rusiei între 6 și 10 noiembrie, la Abu Dhabi, dar t-online scrie că întâlnirea celor trei delegații e prevăzută pentru mijlocul lui noiembrie. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus, la reuniunea G20 de la Atlanta, că declarațiile lui Zelenski despre atacurile asupra țintelor rusești nu ajută la pregătirea noilor discuții. Pentru rachete, Zelenski a spus jurnaliștilor, în timpul vizitei în Turcia, că speră la un schimb în lanț: va încerca să-i convingă pe aliați să-i dea rapid rachete, iar aceștia …
Zelenski propune oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești dacă Rusia nu mai lovește sistemul energetic ucrainean sau o pauză de o lună dacă SUA îi dau rachete Patriot. Casa Albă îi cere Kievului să renunțe la loviturile asupra instalațiilor petroliere rusești. Președintele american Donald Trump le-a criticat aspru, pentru că le face răspunzătoare de creșterea prețurilor la energie. De curând, Washingtonul și Moscova au convenit un acord privind motorina, făcut posibil prin relaxarea unor sancțiuni americane; Ucraina și aliații ei europeni l-au criticat. În interviul de duminică pentru Fox News, Zelenski spune că a discutat de mai multe ori cu Trump și cu echipa lui despre acest subiect. Americanilor le-a explicat poziția Kievului astfel: „Am spus clar că nu putem sta cu mâinile în sân după ce Rusia ne-a atacat infrastructura energetică, ne-a ucis oamenii și ne-a atacat rețelele de electricitate și gaze și rafinăriile – pe scurt, totul”, a declarat el. Pentru rachete, Ucraina va asigura finanțarea, a adăugat președintele, iar nu e vorba doar de ajutoare. Întrebat dacă oferta ar putea părea o presiune asupra lui Trump, a negat: „Nu am nicio reținere atunci când spun adevărul între parteneri”. Rachete aprobate, dar care ar putea ajunge abia peste ani Rachetele de interceptare Patriot sunt esențiale pentru apărarea Ucrainei, iar Kievul se plânge de săptămâni că stocurile …
Autoritățile din Ucraina și din Rusia spun că aplicațiile lor oficiale de alertă au fost sparte; în cea ucraineană a apărut duminică seara un avertisment fals despre radiații la Kiev. Aplicația „Air Alert”, făcută de Ministerul Transformării Digitale împreună cu firma de securitate Ajax Systems, trimite pe telefon avertismente despre atacurile aeriene, iar în zonele vizate oamenii au adesea doar câteva minute să ajungă la adăpost. În noaptea atacului, utilizatorii au primit alerte false despre radiații la Kiev, atacuri chimice și lupte de stradă. Un mesaj în rusă spunea: „Salut! O alarmă nucleară este pe cale să sune în toată Ucraina! Nu vă faceți griji, Oreșnik e pe drum”, cu referire la racheta rusă Oreșnik. Reporterii Kyiv Independent au relatat că au sunat și sirenele din stradă, între altele în regiunea Transcarpatia, din vestul țării. Forțele aeriene ucrainene au scris pe Telegram că aplicația a fost probabil compromisă de inamic și că nu există pericol de radiații. Centrul ucrainean pentru comunicare strategică o consideră pe Rusia vinovată de atac. Oficialii au cerut oamenilor să nu deschidă linkurile din mesaje, pentru că atacul ar putea include o operațiune de înșelăciune prin mesaje-capcană. Ministerul Transformării Digitale a anunțat că aplicația e temporar scoasă din funcțiune și le-a recomandat locuitorilor Kievului aplicația „Kyiv Digital”. Alertele false au …
Americanii aleg marți toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților și 35 din cele 100 de locuri ale Senatului, iar republicanii lui Donald Trump riscă să-și piardă majoritatea. Congresul american are două camere. În Cameră, fiecare circumscripție are un reprezentant ales pe doi ani; în Senat, fiecare dintre cele 50 de state trimite doi senatori, aleși pe șase ani, de aceea la fiecare scrutin se reînnoiește aproximativ o treime din ei. Alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial „sunt privite în mod tradițional ca un referendum asupra politicii președintelui” și arată cât spațiu politic mai are Trump în următorii doi ani. De obicei, partidul de la putere pierde locuri în Congres, iar, având în vedere susținerea scăzută pentru politica lui Trump, pierderea câtorva locuri în ambele camere nu ar fi neobișnuită, apreciază Handelsblatt. Dacă democrații iau o cameră, pot controla mai strict guvernul: președinții de comisii ar putea deschide anchete și ar putea cita funcționari să depună mărturie sub jurământ. Camera poate porni și o procedură de destituire, dar Senatul decide, cu o majoritate de două treimi, greu de atins. Republicanii au în Cameră o majoritate foarte îngustă Acum, din cele 435 de locuri, 218 sunt ale republicanilor și 214 ale democraților. Două sunt vacante după demisii sau decese, iar deputatul Kevin Kiley a devenit independent după ce a părăsit …
Administrația Trump face presiuni pentru reluarea livrărilor de gaze rusești către Europa prin conductele din Ucraina, scrie Wall Street Journal, care citează oficiali americani, europeni și ucraineni. Planul ar face parte dintr-un armistițiu energetic între Moscova și Kiev, adică o oprire a atacurilor asupra infrastructurii de energie, pe care negociatorii americani vor să-l obțină înainte de iarnă. După părerea lor, perspectiva întoarcerii pe piața europeană a gazului l-ar putea determina pe Vladimir Putin să accepte. Ucraina ar încasa din nou taxe de tranzit, iar administrația Trump speră să tempereze prețul ridicat al gazului. Liderilor europeni sceptici, ideea le-ar fi fost prezentată ca un mod de a reduce prețurile la energie înainte de iarnă. Trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au adus subiectul în discuție în septembrie, în deplasările lor la Moscova și la Kiev. New York Times scrisese deja în octombrie, pe baza unor surse, că cei doi au propus Uniunii Europene să cumpere mai mult gaz rusesc și Ucrainei să reia tranzitul; europenii ar fi respins propunerea. Casa Albă a spus că Nord Stream nu a fost subiect în negocierile recente. Un intermediar american ar vinde gazul rusesc în Europa Un intermediar american ar cumpăra gazul în Rusia și l-ar vinde apoi în Europa prin conductele ucrainene, deși UE a interzis contractele noi pentru importul de gaz rusesc, …
Iliana Iotova, președinta Bulgariei, a câștigat duminică al doilea tur al alegerilor prezidențiale, cu circa 58% din voturi, arată estimările. Deutschlandfunk și Die Welt au prezentat alegerea drept o decizie asupra direcției de politică externă a țării, mai ales în privința războiului din Ucraina și a relației cu Moscova. Iotova susține apartenența țării la Uniunea Europeană și la NATO, dar respinge ajutorul militar pentru Ucraina și vrea dialog cu Moscova. Contracandidatul ei, Andrei Giurov, fost șef adjunct al băncii centrale și premier interimar în acest an, susținut de opoziția liberal-conservatoare, a spus de multe ori că stă ferm de partea Ucrainei. Potrivit estimărilor, Iotova a obținut între 57,4% și 58,2% din voturi, iar Giurov între 38,6% și 39,6%. Deutschlandfunk vorbește de circa 60% pentru Iotova, iar prima estimare a institutului Mjara, citată de agenția dpa, o dădea la 51%, față de aproape 45% pentru Giurov. Dacă estimările se confirmă, Iotova devine prima femeie aleasă președintă a Bulgariei. Funcția este în principal reprezentativă, însă președintele poate pune veto legilor și comandă armata. Giurov și-a recunoscut înfrângerea chiar în seara alegerilor. „Am pus o bază solidă pe care putem construi”, a declarat el, adăugând că acum e important să se caute unitatea. Iotova s-a declarat câștigătoare imediat după publicarea estimărilor, alături de premierul Rumen …
Încetarea focului din Oleșki, oraș ucrainean ocupat de Rusia, s-a încheiat duminică seara, după ce din oraș au fost evacuați locuitori. Un înalt oficial ucrainean a declarat pentru agenția AFP că Rusia nu a fost dispusă să prelungească încetarea focului, deși Ministerul de Externe de la Kiev îi propusese o prelungire. Oamenii rămași în oraș riscă din nou să fie prinși în lupte, pe lângă lipsuri și pericolul dronelor și al minelor. Alimente în oraș, autobuze spre Rusia și spre Ucraina Încetarea focului intrase în vigoare marți, iar locuitorilor li s-au adus alimente, apă și medicamente. Ea a fost mediată, între alții, de prima doamnă a SUA, Melania Trump, și de papa Leon al XIV-lea. Cei care au ales Ucraina au fost duși cu autobuzul prin Crimeea până la Anapa, în Rusia, de unde patru avioane militare ruse i-au transportat la Gomel, în Belarus, iar de acolo au mers cu autobuzul în Ucraina; drumul scurt peste Nipru, prin regiunea Herson, e minat. Niciuna dintre părți nu a dat un bilanț al evacuării: taz vorbește despre sute de oameni scoși din oraș, Handelsblatt despre zeci. În 11 autobuze se aflau oameni care voiau să ajungă în Ucraina, iar în alte patru, potrivit martorilor citați de taz, oameni care voiau să trăiască în Rusia. Nu toți au crezut promisiunea că pot alege liber unde merg: „Soțului meu îi era teamă că nu va trece de controalele rusești”, a spus o locuitoare pentru …
Donald Trump a vorbit despre noi atacuri asupra Iranului, care ar putea avea loc după alegerile parțiale de marți din SUA. Marți, 3 noiembrie, au loc alegerile parțiale din SUA, cele de la jumătatea mandatului președintelui. Partidul președintelui pierde de obicei locuri la ele, iar potrivit sondajelor republicanii lui Trump riscă să piardă majoritatea în Camera Reprezentanților și, posibil, și în Senat. Rezultatul nu schimbă însă competențele președintelui în politica externă, așa că, apreciază t-online, el ar putea încerca să acopere un scor slab printr-o escaladare militară. Mulți experți se îndoiesc, scrie publicația, că un nou atac ar putea forța regimul iranian să capituleze. Trump a spus într-un discurs electoral din Florida că ar putea urma o variantă mai mică a operațiunii „Epic Fury”. Despre ținte a vorbit mai concret: „Le-am scos din funcțiune programul nuclear. Mai trebuie să ne ocupăm, aș spune, de una sau două instalații, dar putem face asta în zece minute”, a spus el. Printre ele a numit „Pickaxe Mountain” (Muntele Târnăcop), sub care se bănuiește un complex nuclear; guvernul iranian neagă că s-ar lucra acolo la un program nuclear. Președintele spune totuși că nu se grăbește: discuțiile despre încheierea războiului „merg bine”, dar iranienii nu sunt foarte de încredere. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că Trump nu a hotărât încă dacă va ordona noi …
O judecătoare federală a respins duminică acțiunea prin care Departamentul Justiției voia să oprească confirmarea rezultatului alegerilor din Alaska pentru Senatul SUA, dacă senatorul republican Dan Sullivan pierde. Marți se țin alegerile intermediare, la care americanii votează pentru toate locurile din Camera Reprezentanților și pentru o parte din cele din Senat. Alaska are doar circa 740.000 de locuitori, dar cursa de acolo e una dintre puținele cu rezultat incert, care vor hotărî ce partid controlează Senatul. Pe buletinul de vot apar doi candidați cu nume asemănătoare: senatorul republican Dan S. Sullivan, care cere un nou mandat, și Daniel J. Sullivan, profesor pensionar din orașul Petersburg, fără apartenență la vreun partid. Principala rivală a senatorului este democrata Mary Peltola. Trump spune că a ordonat el acțiunea și susține de luni de zile că al doilea Sullivan i-ar putea încurca pe alegători și ar lua voturi senatorului; el, senatorul și alți republicani spun că această candidatură e o farsă. The New York Times a relatat miercuri că oameni din campania lui Peltola ar fi participat la recrutarea lui Daniel J. Sullivan, iar ea neagă orice amestec. Judecătoarea: guvernul nu a explicat cum ar păstra secretul votului Departamentul spune că alegătorii ar putea fi induși în eroare dacă Sullivan pierde, deși ar fi câștigat dacă voturile ambilor Sullivan i s-ar număra …
Poliția din Londra a arestat sâmbătă 325 de persoane la un miting de sprijin pentru grupul Palestine Action, interzis în Regatul Unit ca organizație teroristă. Aproape toți cei arestați, 320, sunt suspectați de sprijin pentru grupul interzis, a anunțat duminică Metropolitan Police. Mitingul se ținea în fața ambasadei SUA. Un asemenea sprijin încalcă legea britanică antiteroristă, iar pedeapsa poate ajunge la 14 ani de închisoare. Guvernul britanic a declarat Palestine Action organizație teroristă în iulie 2025, iar grupul figurează acum pe aceeași listă neagră cu Hamas și Hezbollah. Măsura a venit după mai multe acțiuni împotriva modului în care Israelul poartă războiul din Gaza: activiștii au atacat o firmă israeliană de armament din Bristol și au pătruns pe o bază aeriană, unde au stropit cu vopsea avioane militare. Și SUA consideră grupul organizație teroristă. Susținătorii s-au adunat sâmbătă la prânz, printre ei mulți pensionari. Pe pancarte scria, printre altele, „Susțin Palestine Action”. Organizațiile pentru drepturile omului acuză guvernul britanic că incriminează o rezistență legitimă; potrivit lor, de la interdicție au fost arestate peste 4.000 de persoane, între care bătrâni și supraviețuitori ai Holocaustului. Interdicția ajunge miercuri, 4 noiembrie, în fața Curții Supreme a Regatului Unit, într-o audiere de două zile. Cofondatoarea grupului, Huda Ammori, contestă …
Partidele arabe au obținut la alegerile din Israel un număr record de locuri și pot decide cine va guverna, fiindcă niciun bloc nu are majoritate în parlament. Blocul premierului Benjamin Netanyahu, construit în jurul partidului Likud, are 53 de locuri din cele 120 ale Knessetului, iar alianța contracandidatului Gadi Eisenkot are 48; pentru majoritate sunt necesare 61. Listele arabe au împreună 19 locuri, iar o alianță a blocului lui Eisenkot cu ele ar însuma 67 de deputați. Sute de oameni au ieșit în stradă la Tel Aviv și la Ierusalim ca să ceară opoziției să colaboreze cu partidele arabe, iar pe pancarte scria, printre altele, „Există o majoritate pentru schimbare”. Pe alte pancarte stătea scris „Arabii și evreii vor câștiga doar împreună”, iar un manifestant a întrebat: „Serios, de ce nu — sau suntem rasiști?”. La contramanifestații, susținătorii lui Netanyahu au fluturat steaguri cu chipul premierului și s-au pronunțat împotriva includerii partidelor arabe. Un vot de protest după ani de boicot În trecut, mulți cetățeni arabi ai Israelului au boicotat alegerile, dar acum sute de mii dintre ei au votat, mulți în semn de protest față de guvern. „Suntem aici și nu stăm doar pe margine”, a spus Mansur Abbas, liderul partidului Ra’am, în fața susținătorilor care îl aclamau. Yara Arar, studentă arabă de 20 de ani, activă pe rețelele sociale, a bătut în campanie la ușile vecinilor …
Iliana Iotova, președinta în funcție a Bulgariei, este în frunte în estimările pentru turul doi de duminică al alegerilor prezidențiale; rezultatul oficial este așteptat luni. Primul sondaj, al institutului bulgar Mjara, îi dădea Iotovei 51% din voturi, iar fostului premier interimar Andrei Giurov, rivalul ei, aproape 45%. Estimările ulterioare ale institutelor Mjara și Alpha Research o văd pe Iotova cu până la 58%, iar pe Giurov cu până la 39%. Deutschlandfunk vorbește de circa 60% față de 40%. Participarea a fost estimată la un nivel mic: între 27% și 29%, față de 23% în primul tur, de pe 25 octombrie, când a atins un minim istoric. În cifre absolute, potrivit estimărilor, au votat mai puțin de două milioane dintre cei 6,5 milioane de alegători. Deutschlandfunk apreciază că alegerea a vizat și direcția politicii externe, mai ales față de războiul din Ucraina și de relația cu Moscova. Iotova a făcut campanie pentru o soluție de pace prin negocieri cu Rusia. „Vreau să fiu o președintă a păcii”, a spus ea. Ar vorbi cu președintele rus Vladimir Putin, dacă instituțiile bulgare o însărcinează cu asta. Susține apartenența țării la UE și la NATO, dar respinge ajutorul militar pentru Ucraina. Giurov, fost șef adjunct al băncii centrale și premier interimar în acest an, a arătat în repetate rânduri că stă ferm de partea Ucrainei. Funcția are în Bulgaria mai ales rol reprezentativ, …
Americanii votează marți, 3 noiembrie, la alegerile intermediare, iar democrații sunt favoriți să câștige Camera Reprezentanților. Sunt în joc toate cele 435 de locuri din Cameră, 35 din cele 100 ale Senatului și funcția de guvernator în 36 de state din 50. Trump nu candidează, dar republicanii au acum majoritatea în ambele camere ale Congresului, iar o Cameră condusă de democrați ar putea deschide anchete și ar putea cere membrilor guvernului explicații în audieri. Un veto al președintelui ar putea fi depășit doar cu două treimi din voturile ambelor camere. Sondajele îi dau înainte pe democrați la Cameră, dar Senatul rămâne deschis În Cameră, potrivit sondajelor, democrații ar avea aproape sigur cel puțin 220 de locuri, republicanii 196, iar celelalte 19 sunt foarte disputate. NZZ, cotidian liberal-conservator, scrie că echipa Crystal Ball a Universității din Virginia se așteaptă la o revenire a democraților la majoritatea din Cameră, iar Inside Elections estimează un câștig de 20–30 de locuri pentru ei. În Senat, republicanii au 53 de locuri, iar democrații 47, cu doi senatori independenți incluși; ca să obțină majoritatea, democrații trebuie să-și apere toate locurile și să câștige patru în plus. taz scrie că ei pot lua locuri în North Carolina, Ohio, Maine, Alaska și Texas, dar n-tv notează că avansurile din sondaje în mai multe state decisive sunt atât de mici, încât …
Premierul polonez Donald Tusk a criticat dur sâmbătă seara, într-un discurs televizat, intrarea președintelui Karol Nawrocki în sediul Tribunalului Constituțional, în noaptea precedentă. Tensiunile dintre tabăra de la guvernare și președintele conservator s-au accentuat în disputa pentru conducerea instanței; după întâlnirile de sâmbătă ale lui Nawrocki cu reprezentanții partidelor din parlament nu au fost anunțate rezultate concrete. Grupurile parlamentare ale Coaliției Civice, formațiunea lui Tusk, și ale Stângii, partener la guvernare, au hotărât să nu meargă la palatul prezidențial; reprezentanții lor au spus că președintele nu a explicat scopul întâlnirii. Au mers ministrul apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, și Szymon Hołownia, din partea altor partide de la guvernare. Premierul se referea la vizita președintelui din noaptea de vineri spre sâmbătă. Într-un video publicat pe rețelele sociale de un judecător al tribunalului, Nawrocki, fost boxer amator, își face loc cu forța în clădirea înconjurată de protestatari și o împinge în jos pe o judecătoare. „Statul de drept se deosebește de legea junglei prin faptul că nu mușchii și obrăznicia decid cine are dreptate”, a spus Tusk. Despre incident a adăugat: „Într-un stat de drept, un judecător, chiar dacă este o femeie firavă, nu se dă înapoi în fața unui bătăuș agresiv”. Într-un stat de drept, un politician nu are voie nici să …
Patru foști președinți ai Tribunalului Constituțional din Polonia au susținut sâmbătă, într-o declarație comună, judecătorii aleși de parlament și l-au criticat pe președintele Karol Nawrocki. Semnatarii sunt Marek Safjan, Jerzy Stępień, Bohdan Zdziennicki și Andrzej Zoll. Ei scriu că judecătorii numiți legal de parlament au luat măsurile necesare ca să redea Tribunalului funcția și statutul de instituție care apără drepturile cetățenilor. Declarația a venit după ce disputa pentru conducerea instanței „a escaladat vineri”. Foștii președinți: criza durează de peste zece ani Tribunalul se află într-o criză profundă de peste zece ani, scriu semnatarii. Potrivit semnatarilor, hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului și ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, care cer redarea independenței instanței, „nu sunt puse în aplicare”, iar cetățenii nu pot depune plângeri constituționale individuale. Nawrocki nu ajută la rezolvarea crizei, spun ei: de luni de zile îi împiedică, împreună cu președintele Tribunalului, Bogdan Święczkowski, pe judecătorii aleși de Sejm să preia funcția, iar vineri a făcut o „încercare directă de a încălca autonomia instanței constituționale”. Cinci judecători numiți de parlament nu pot lucra PiS, partidul conservator care a guvernat între 2015 și 2023, a numit în Tribunal judecători apropiați politic de partid. De la schimbarea puterii, în toamna lui …
Bulgarii votează duminică în turul doi al prezidențialelor, între președinta Iliana Iotova, susținută de partidul de guvernământ, și fostul premier interimar Andrei Giurov, sprijinit de opoziția orientată spre Occident. Războiul din Ucraina a dominat campania. Iotova a cerut în repetate rânduri o soluție de pace prin negocieri cu Rusia, iar Giurov, care a semnat ca premier un acord de cooperare în securitate cu Kievul, și-a exprimat adesea sprijinul ferm pentru Ucraina. Bulgaria, țară membră a UE și a NATO, are un președinte care comandă armata, poate opri legi prin veto, numește ambasadori și semnează tratate, deși funcția e mai ales ceremonială. Mandatul durează cinci ani, iar aceeași persoană poate fi aleasă de cel mult două ori. Turul unu, pe 25 octombrie, nu a dat un câștigător: niciunul dintre cei 27 de candidați nu a obținut majoritatea absolută. Iotova a luat 34,76% din voturi, iar Giurov 31,95%. Observatorii se așteptau la un avans de cel puțin zece puncte procentuale pentru Iotova. Prezența a fost de doar 22,2%, un minim record, pe care observatorii o pun pe seama neîncrederii în politicieni. Iotova, în vârstă de 62 de ani, fostă membră a Parlamentului European, a devenit președintă în ianuarie, când Rumen Radev, al cărui vicepreședinte fusese, a demisionat ca să candideze în alegerile parlamentare. Ea candidează ca independentă, dar o susțin Bulgaria Progresistă, …
Președintele american Donald Trump a spus sâmbătă seara, în Florida, că Flávio Bolsonaro, candidatul învins la prezidențialele din Brazilia, poate rămâne în SUA cât timp vrea. Trump vorbea în fața reporterilor, la o petrecere de Halloween la Mar-a-Lago, clubul său. Despre alegerile pe care Bolsonaro le-a pierdut în turul doi în fața președintelui Luiz Inácio Lula da Silva, el a spus: „După părerea mea, alegerile au fost o rușine”. Deocamdată nu are planuri să-l întâlnească pe Bolsonaro. Bolsonaro a părăsit Brazilia după înfrângere. La scurt timp după vot, un judecător brazilian a dispus ridicarea pașaportului lui, pentru că este anchetat pentru spălare de bani, iar poliția considera că exista riscul ca el să fugă. A aterizat în Florida la 28 octombrie. Pentru intrarea în SUA a primit, potrivit agenției Reuters, o permisiune umanitară specială de intrare, în general valabilă un an. În evaluarea Tagesschau și t-online, declarațiile ar putea încorda și mai mult relațiile dintre Brazilia și SUA, cele mai mari două democrații din America. Înainte de ele, secretarul de stat american Marco Rubio vorbise la o reuniune G20 de la Atlanta cu ministrul brazilian de externe, Mauro Vieira. Rubio a spus că guvernul american „nu a fost implicat direct în pașii” care au dus la plecarea lui Bolsonaro, dar mai multe relatări din presă spun că un angajat al Casei Albe ar fi ajutat la organizarea …
Președintele Boliviei, Rodrigo Paz, a declarat sâmbătă stare de urgență națională din cauza secetei și a inundațiilor așteptate odată cu fenomenul climatic El Niño. Decizia permite mobilizarea de bani în plus și de echipe de salvare în regiunile cele mai lovite, a explicat Paz. Seceta afectează deja peste 78.000 de familii din șase dintre cele nouă departamente ale țării, iar peste 75.000 de capete de vite s-au pierdut, potrivit ultimului raport al Viceministerului Apărării Civile, publicat săptămâna aceasta. „Acest fenomen va avea efecte foarte dure prin secetă și inundații”, a spus Paz, cerând cooperarea tuturor instituțiilor, a guvernelor departamentale și a primăriilor. Spre deosebire de alți ani, când guvernul aștepta să vină lovitura, de data aceasta a hotărât să adune din timp resurse financiare și umane, cu ajutor internațional și cu eforturi proprii, a explicat președintele. Paz, care numește fenomenul „super-El Niño”, spune că guvernul a muncit mult pentru ca efectele din acest an să fie cât mai mici. El a recunoscut însă că unele familii vor suferi din lipsa apei și a furajelor pentru vite, iar 63 de comunități s-au declarat deja afectate de secetă, potrivit lui Paz. Decretul 5759, de doar două articole, justifică urgența prin seceta de acum și prin riscul de înghețuri, grindină, incendii de pădure, inundații, viituri și revărsări de râuri, legate de El Niño din …
Folosim cookie-uri, inclusiv de la Google, pentru statistici și reclame. Le pornim doar dacă accepți. Poți schimba oricând alegerea din subsol.
