joi, 5 noiembrie 2026 · Ediția de 07:00
· ultima publicare:
Externe · Germania
Tot ce se petrece în afara țării (alegeri, războaie, catastrofe, accidente în alte state) și relațiile țării cu alte state (vizite, ajutoare, tratate). Un eveniment petrecut în altă țară e Externe, oricare i-ar fi tema, cu excepția sportului.
Israelienii au votat marți pentru un nou parlament, iar comisia electorală centrală a raportat pentru ora 16:00 cea mai mare prezență la vot pentru acel moment al zilei de la începutul înregistrărilor, în 1973. Până la ora 16:00, ora locală, votaseră aproape 56% dintre alegători, cea mai mare valoare la acel moment al zilei. La ora 17:00 a Europei Centrale, prezența ajunsese la 66,7%, față de 55,7% la aceeași oră în 2022. Cozi lungi s-au format la secții din Tel Aviv și din orașele cu populație arabă, iar peste 70.000 de israelieni au venit din străinătate să voteze, potrivit presei. Miza e dacă premierul Benjamin Netanyahu rămâne la putere. Sunt primele alegeri de după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și războiul din Gaza care a urmat. Aproximativ 7,3 milioane de alegători aleg cei 120 de deputați ai Knessetului, iar o majoritate cere 61 de mandate. Principalul rival al lui Netanyahu e fostul șef al armatei Gadi Eisenkot, care conduce partidul de centru Yashar. În ultimul sondaj al postului Channel 12, Yashar era creditat cu 23 de mandate, iar Likud, partidul lui Netanyahu, cu 21; coaliția de guvernare ar strânge doar 50 de locuri. Netanyahu vorbește de un „apel de urgență” În ultimele ore de vot, Netanyahu și-a chemat susținătorii la urne, invocând, ca la alegerile trecute, o prezență peste medie a cetățenilor arabi; a vorbit despre un „apel de urgență”. Ministrul poliției, …
Guvernul francez a anunțat luni reforme în educație, după săptămâni de proteste ale tinerilor, iar marți a cerut încheierea blocadelor din licee și universități. Organizațiile elevilor și studenților spun însă că ofertele nu le ajung și anunță că protestele continuă. Mișcarea s-a extins în ultimele două săptămâni și la alte grupuri: vestele galbene vor să manifesteze pe 31 octombrie alături de tineri, iar sindicatele au convocat o grevă generală pentru 5 noiembrie. Una dintre promisiuni privește Parcoursup, platforma prin care se împart locurile la facultăți. Premierul Sébastien Lecornu a promis că o va îmbunătăți în 2027 și că o va înlocui cu alt sistem în 2028. Criticii spun că platforma, folosită din 2018, împarte locurile cele mai căutate după criterii neclare și îi dezavantajează pe tinerii din licee mai puțin cunoscute; guvernul o considerase până acum mai bună decât o tragere la sorți. Lecornu a promis și fonduri suplimentare de 5 miliarde de euro pentru regiuni, care răspund de întreținerea școlilor secundare, ca să repare clădirile degradate. Ar urma să fie create 500 de posturi de profesori. Ministrul bugetului, David Amiel, vrea să plătească investițiile impozitând mai eficient companiile care scapă de fisc prin „artificii de optimizare fiscală”. Măsurile au fost prezentate luni. Înainte de întâlnirea cu reprezentanții elevilor, Lecornu le arătase unor influenceri. …
Senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro, învins duminică în turul doi al alegerilor prezidențiale din Brazilia, a părăsit țara spre Statele Unite, potrivit CNN și agenției Reuters. Plecarea ar încălca o decizie a instanței: judecătorul Alexandre de Moraes, de la Curtea Supremă Federală, îi interzisese să iasă din țară, îi anulase pașapoartele și îi dăduse 24 de ore să le predea, iar termenul a expirat. Moraes a luat decizia într-o anchetă pentru spălare de bani deschisă împotriva lui Bolsonaro și a unui avocat, Willer Tomaz; senatorul respinge acuzațiile. Pe lângă pașaportul brazilian, el îl are și pe cel italian. Un apropiat al senatorului a confirmat pentru Reuters că acesta a plecat, iar surse americane spun că se află într-un avion cu destinația SUA. Ținta ar fi Florida, potrivit Reuters. Traseul nu e clar. Aliații lui politici ar fi fost anunțați marți dimineață că a plecat în Argentina cu soția și cele două fiice, iar pe aeroportul din Puerto Iguazú l-ar fi așteptat un avion privat. Ziarul Folha de S. Paulo scrie că senatorul a zburat spre SUA de pe alt aeroport argentinian, iar numele lui pe lista pasagerilor din Puerto Iguazú ar fi fost o diversiune. Președinția Argentinei a declarat că autoritățile de imigrare nu i-au înregistrat intrarea în țară. Poliția Federală a Braziliei verifică dacă a ieșit ilegal din țară. Luni, într-un videoclip, …
Armata ucraineană are din nou o conexiune stabilă la Starlink, a anunțat sâmbătă ministrul apărării Ievhenii Hmara, după mai bine de o săptămână de restricții. Serviciul de internet prin satelit al companiei SpaceX este esențial pentru armata Ucrainei: îl folosește la comunicațiile de pe front și la dronele de interceptare. Kievul a acuzat compania că, din 14 octombrie, a limitat folosirea rețelei. De atunci, orice aparat zburător care depășea 160 de kilometri pe oră pierdea legătura cu sateliții, ceea ce a lovit atât dronele care resping dronele rusești cu reacție, cât și atacurile ucrainene. Ucraina folosește și versiunea militară a sistemului, Starshield. Hmara a spus că legătura este acum stabilă și la viteze de zbor de peste 400 km/h: „Măsurăm o viteză de peste 400 km/h”. Succesul îl atribuie președintelui Volodimir Zelenski: „Acesta este încă un exemplu al modului în care dialogul direct și poziția fermă a președintelui ucrainean la cel mai înalt nivel dau rezultate.” Ministerul va urmări în continuare funcționarea serviciului. Joi, președintele american Donald Trump spusese că Elon Musk, patronul SpaceX, a ridicat limitarea, ceea ce am relatat și noi. Vineri a spus că nu a vorbit cu Musk: „Am auzit că problema a fost rezolvată, dar, dacă nu, voi vorbi cu el”. Tot atunci, Zelenski a spus că restricțiile de viteză continuă, iar consilierul prezidențial Serhii Beskrestnov …
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a cerut un plan pentru folosirea criptomonedelor, ca să pregătească țara pentru eventuale sancțiuni bancare internaționale. Israelul trebuie să se pregătească pentru un sistem economic în care tranzacțiile financiare ocolesc băncile clasice, a spus Netanyahu vineri pentru postul israelian Channel 10. Ca variantă a numit tehnologia blockchain, care permite decontarea directă a tranzacțiilor cu bani digitali, fără bănci comerciale. Țara se află sub presiune internațională mai ales din cauza politicii de ocupație și de colonizare din Cisiordania și a acțiunilor din Fâșia Gaza. Mai multe state au impus sancțiuni împotriva coloniștilor israelieni, a unor organizații și a unor membri ai guvernului, și au adoptat măsuri împotriva comerțului cu așezările israeliene. Restricții complete asupra sistemului bancar israelian nu au fost însă impuse până acum. Netanyahu se referă la o cale pe care, potrivit autorităților de supraveghere financiară, o folosesc deja alte state: Iranul, Coreea de Nord, Venezuela și Rusia recurg la active digitale ca să atenueze efectele sancțiunilor economice internaționale. Pentru economie, riscul ar fi mare, scrie cotidianul israelian Haaretz: țara depinde de comerțul și investițiile mondiale. Publicația arată că sectorul de înaltă tehnologie pe care se sprijină economia face afaceri cu restul lumii printr-un sistem …
Israelieni care trăiesc în străinătate se întorc acasă pentru alegerile parlamentare de marți, 27 octombrie, pentru că doar în Israel își pot da votul. Cetățenii obișnuiți nu pot vota nici prin poștă, nici la ambasade: votul prin corespondență e rezervat diplomaților și familiilor lor. Autoritatea electorală se așteaptă, potrivit relatărilor, la circa 50.000 de israelieni veniți special pentru scrutin. Fiecare vot poate conta, fiindcă sondajele dau un blocaj: pentru majoritate sunt necesare 61 din cele 120 de locuri ale Knessetului, iar blocul lui Benjamin Netanyahu și blocul opoziției au fiecare circa 50–52 de locuri. Observatorii văd în prezența la vot un factor care ar putea decide rezultatul. Inițiativa Fly & Vote sprijină călătoria celor din afară; în august, organizatorii spuneau că s-au înscris câteva zeci de mii de oameni, iar inițiativa se declara neutră politic și nu întreba pe cine vor vota. Roi Sarig trăiește de 22 de ani în Marea Britanie și în acest timp nu a votat la alegerile din Israel; de data aceasta se întoarce pentru scrutin. Likud, partidul premierului Netanyahu, vedea în august în inițiativă o încercare de influențare a alegerilor, amenințase că va cere interzicerea ei și sesizase comisia electorală; acuzația era că ajutorul ar putea încălca legile privind alegerile și finanțarea partidelor. Partidul susținea că inițiativa ar aduce mai ales posibili …
Liderul nord-coreean Kim Jong-un a ajuns sâmbătă, fără anunț, în orașul chinez Dandong, de la graniță, potrivit oficialilor sud-coreeni. A trecut granița pe Noul pod peste râul Yalu, deschis oficial pe 15 octombrie, la 12 ani după ce fusese terminat. E prima lui vizită în China din septembrie 2025. Nici Beijingul, nici Phenianul nu au confirmat vizita, iar ministerul chinez de externe „nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii”. Premierul chinez Li Qiang s-a întâlnit cu Kim în oraș, a transmis Reuters, care citează un oficial sud-coreean. Die Welt a relatat că, în ziua precedentă, măsurile de securitate de la Dandong fuseseră întărite. Încă nu se știe dacă Kim se va întâlni și cu președintele Xi Jinping. Vizita vine cu o zi înainte de a 76-a aniversare a intrării Chinei în Războiul din Coreea. În acel război, din 1950 până în 1953, trupe chineze au luptat alături de Coreea de Nord împotriva Coreei de Sud și a forțelor ONU conduse de SUA. Dacă Kim va participa la comemorări nu e confirmat. Podul are patru benzi și cam 3 kilometri și leagă Dandong de orașul nord-coreean Sinuiju. Construcția s-a încheiat în 2014, dar deschiderea a fost amânată, pentru că partea nord-coreeană nu avea drumuri de legătură și facilități vamale, potrivit presei sud-coreene. Al Jazeera scrie că podul ar urma să permită trafic în ambele sensuri, non-stop. Lu Chao, expert într-o academie de stat …
Camera Deputaților din Cehia a votat sâmbătă dimineață, în prima lectură, un proiect care desființează taxa pentru televiziunea și radioul publice și le trece pe finanțare directă de la buget. Votul a fost la 4:36, după o ședință prelungită în noapte, iar proiectul merge acum la comisiile de specialitate, înainte de votul final. Guvernul premierului Andrej Babiš a hotărât în iunie desființarea taxei și, odată cu ea, reduceri la bugetul Televiziunii Cehe (ČT) și al Radioului Ceh (ČRo), dar are nevoie de acordul parlamentului. Dacă planul trece, fondurile lor ar putea scădea cu circa 15% din anul viitor. Guvernul promite că redacțiile rămân independente Taxa lunară e acum de 205 coroane (8,42 euro) pe gospodărie; guvernul spune că o desființează ca să scadă costurile pentru consumatori. Coaliția mai susține că ambele instituții trebuie să facă economii, dar că noul model nu afectează independența editorială și nici conținutul programelor. Babiš și ministrul culturii Oto Klempíř, răspunzător direct de media, au repetat că nu va exista nicio influență politică asupra relatărilor. Textul proiectului spune că guvernul urmează un trend european, pentru că tot mai multe țări renunță la finanțarea prin taxă. După vot, premierul a transmis: „Ne ținem promisiunile”. Coaliția promisese reforma încă din decembrie, când a preluat puterea. Criticii se tem că ČT și ČRo vor depinde direct de …
Brazilienii aleg duminică, 25 octombrie, între președintele Lula da Silva și senatorul Flávio Bolsonaro în turul doi, înaintea căruia cel mai recent sondaj Datafolha îi arată la egalitate. Lula, de stânga, vrea un al patrulea mandat. Pe 4 octombrie a luat 45% și a fost depășit, surprinzător, de rivalul său de dreapta, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro, cu 47%. Fără majoritate absolută, urmează turul doi. Avantajul lui Bolsonaro aproape a dispărut în ultimele trei săptămâni. Institutul de sondaje Datafolha îl dădea acum puțin peste două săptămâni la 52% față de 48% pentru Lula, apoi la 51% față de 49%, iar în cea mai recentă cercetare cei doi sunt la 50%. După eșecul din primul tur, Lula și-a schimbat campania: deputatul André Janones conduce acum mobilizarea digitală și a activat milioane de susținători prin WhatsApp și alte platforme. Frankfurter Allgemeine notează că nu se poate spune dacă recuperarea lui Lula vine de aici. Schimbare sau continuitate Vineri seară, la televiziunea Globo, cei doi s-au înfruntat pentru ultima oară. Lula a vorbit despre rezultatele guvernării, protecția socială și continuitate, cu programele sociale, salariul minim mai mare și redresarea economică în prim-plan, iar Bolsonaro a cerut schimbare, un trai mai ieftin, mai multă siguranță și finanțe publice solide. Motivele votului arată aceeași împărțire: potrivit Datafolha, 41% dintre …
Rusia și Ucraina au confirmat o încetare a focului limitată la orașul Oleșki, de pe frontul din sud, care ar trebui să înceapă marți la ora 2.00, ora Europei Centrale. Oleșki e o localitate mică pe malul Niprului, aflată sub control rus, izolată de luni de zile și rămasă fără aprovizionare. Ucraina spune că Rusia ține acolo circa 2.000 de oameni, iar organizațiile umanitare avertizează de multă vreme asupra situației grele de acolo. Orașul Herson, controlat de Kiev, e la doar nouă kilometri, iar între ele trece linia frontului. Anunțul a venit întâi de la Washington. Casa Albă a spus că încetarea locală a focului a fost mediată de Melania Trump, soția președintelui american. Nu se știe cât va dura. Valeri Gherasimov, șeful Statului Major rus, a vorbit despre o operațiune umanitară în zona Oleșki: trupele rusești vor înceta focul în direcția Hersonului, potrivit Ministerului rus al Apărării. Statul Major ucrainean a anunțat că armata va face tot ce poate pentru locuitori, iar Dmitro Lubineț, însărcinatul ucrainean cu drepturile omului, a precizat că acordul prevede și livrarea de ajutoare umanitare. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că evacuarea va dura cel puțin câteva zile și că oricine dorește poate pleca din oraș. David Arahamia, șeful grupului parlamentar al partidului președintelui Volodimir Zelenski, a scris pe Telegram că începe în curând o …
Armata israeliană și serviciul de informații interne Shin Bet au anunțat vineri seara că au început o operațiune în zona orașului Hebron din Cisiordania, după un atac armat în care au murit doi soldați. Comunicatul comun al celor două instituții, publicat pe Telegram, spune că forțele caută și vor să elimine infrastructura teroristă și armele din zonă. Potrivit comunicatului, armata, serviciul secret, poliția de frontieră și administrația civilă acționează împreună, iar operațiunea, estimată să dureze mai multe zile, se limitează la zona în care au acționat atacatorii. Armata adaugă că forțele desfășoară operațiuni antiteroriste în zeci de localități din Cisiordania. Potrivit armatei, zonele Hebron și Halhul sunt blocate, cu bariere pe drumuri, iar oamenii pot părăsi zona doar prin trei puncte de ieșire, după ce sunt interogați. La locul atacului, armata spune că demolează și construcții pe care le numește ilegale și care ar putea reprezenta o amenințare pentru securitate. Doi soldați uciși, doi atacatori din aceeași familie Potrivit armatei israeliene, vineri dimineață, doi atacatori, probabil palestinieni, au deschis focul asupra soldaților la un punct de control de lângă Hebron: doi militari au murit, trei au fost răniți, iar atacatorii au fost împușcați. Șeful Statului Major, Eyal Zamir, a spus că în mașina lor a fost găsită multă muniție, destinată unui atac mai mare. …
Israelul votează marți, 27 octombrie, în primele alegeri de la atacul Hamas din 7 octombrie 2023, iar în sondaje nici premierul Benjamin Netanyahu, nici rivalul Gadi Eisenkot nu ajung la majoritate. Este al șaselea scrutin din 2019. Netanyahu, la putere de aproape două decenii, are nevoie de 61 din cele 120 de locuri ale Knessetului. Blocului lui îi lipsesc, după ultimele sondaje, circa zece locuri, iar alianța de opoziție a fostului șef al Statului Major Eisenkot nu depășește 53. Der Spiegel apreciază că niciunul nu ar putea forma o majoritate stabilă, pentru că amândoi refuză o coaliție cu partidele arabe. Atacul din 7 octombrie domină campania Atacul a ucis circa 1.200 de oameni și a dus la răpirea a 251. Întrebarea cum a fost posibil marchează campania, arată Der Spiegel. Mulți israelieni îl fac pe Netanyahu răspunzător, alături de Hamas, pentru cei 87 de ostatici morți în captivitate. Rapoarte citate de n-tv susțin că premierul a primit avertismente înainte de atac și le-a ignorat. Opoziția promite o anchetă, guvernul o refuză. Netanyahu mizează pe securitate. Michael Rimmel, care conduce biroul din Israel al fundației Konrad Adenauer, spune că mulți israelieni se simt acum mai în siguranță decât înainte de atac. Premierul a apărut lângă un avion de luptă F-35 și a avertizat că inamicii ar putea încerca un nou atac: „Nu vă puneți cu noi. Nici acum, nici vreodată.” Opoziția …
Bărbați înarmați au deschis vineri focul asupra participanților la o înmormântare, într-o biserică greco-ortodoxă din provincia Karak, în sudul Iordaniei; televiziunea de stat a anunțat cel puțin șapte morți. Bilanțul anunțat de autorități a ajuns la șapte morți și cel puțin 34 de răniți, a declarat șeful poliției iordaniene, citat de agenția de stat Petra. Potrivit lui Khaled Burqan, un martor la ceremonie, un atacator avea pușcă, celălalt pistol, iar tragerile au ținut mai multe minute. Potrivit unui martor citat de televiziunea de stat Al-Mamlaka, în zona bisericii se aflau între 150 și 200 de oameni, iar atacul a durat în jur de cinci minute. Atacatorii au fugit, iar forțele de securitate îi urmăresc. Regele Abdullah al II-lea a calificat fapta drept atac terorist și a promis: „Vom acționa cu pumn de fier împotriva celor care îndrăznesc să ne amenințe națiunea”. „Procurorul general din Amman a interzis” publicarea detaliilor despre caz, cu excepția presei oficiale guvernamentale, a relatat agenția de stat Petra. Focus descrie Iordania drept o țară relativ pașnică din Orientul Mijlociu.
Un bărbat a tras vineri dimineață dintr-o mașină în două localități de lângă Paris, Trappes și La Verrière, și a ucis un om; alți cinci au fost răniți. Președintele Emmanuel Macron a numit atacul terorist rasist și a spus la Trappes: „Ceea ce s-a întâmplat astăzi reprezintă un punct de cotitură în viața republicii și a națiunii noastre”. Potrivit lui, oamenii au fost vizați doar din cauza culorii pielii sau a religiei lor, reală ori presupusă. Parchetul antiterorist din Paris a preluat cazul și a deschis o anchetă pentru omor în legătură cu o acțiune teroristă. Fapta ar fi fost comisă din cauza apartenenței, reale sau presupuse, a victimelor la o așa-zisă rasă, etnie, națiune sau religie, a transmis parchetul. Ministrul de interne Laurent Nuñez a spus că suspectul a tras cu o armă automată: „Ancheta continuă, dar este în mod clar vorba despre o crimă teroristă”. Printre răniți e o fetiță de 12 ani, iar unii sunt în stare „foarte grav”ă. Suspectul, născut în 1987 și condamnat de patru ori, a fost reținut la Coignières, în apropiere. În locuința lui, anchetatorii au găsit o capcană explozivă, iar în mașină un pistol-mitralieră și o grenadă lacrimogenă. O altă persoană din familia lui a fost reținută. Primarul din Trappes, Ali Rabeh, a spus că atacatorul a tras aparent la întâmplare și că, în opinia lui, a fost un atac cu motivație rasistă: „Ceea ce am trăit astăzi este, privit …
Mii de oameni au cerut joi alegeri libere în Caracas și în alte orașe din Venezuela. Nu există încă o dată pentru vot. Țara e condusă provizoriu de Delcy Rodríguez, fosta vicepreședintă a lui Nicolás Maduro, după ce forțe speciale americane l-au capturat pe acesta în ianuarie, iar guvernul ei „colaborează de atunci strâns cu Statele Unite”. Rodríguez și președintele american Donald Trump au anunțat că vor avea loc alegeri, dar niciunul n-a spus când. Protestatarii au cerut și eliberarea a peste 320 de oameni care, potrivit organizației pentru drepturile omului Foro Penal, sunt încă închiși din motive politice. Manifestațiile au fost convocate de mișcarea Vente Venezuela, a liderei opoziției și laureatei Premiului Nobel pentru Pace María Corina Machado, aflată în exil. În Caracas, circa 2.000 de oameni s-au adunat în Plaza Venezuela și au ridicat pancarte care cereau alegeri; o altă manifestație a avut loc în statul Táchira, la granița cu Columbia. Opoziția a trebuit să schimbe locul în Caracas, pentru că partidul socialist de guvernământ organiza în același timp un marș propriu. Fără Machado, au loc negocieri între reprezentanți ai guvernului interimar și ai unei părți a opoziției; ambele părți și-au reafirmat intenția de a organiza alegeri prezidențiale. Ministerul de Externe de la Washington a salutat discuțiile, iar un purtător de cuvânt a spus că ele pun bazele unor alegeri …
Ucraina spune că a mai înregistrat vineri dimineață pierderi de semnal la sistemul militar de comunicații Starshield, deși președintele american Donald Trump anunțase joi că serviciul funcționează din nou. Sistemul contează direct pentru război: Starlink și varianta lui militară sunt folosite de armata ucraineană pentru comunicațiile de pe front, la conducerea dronelor și la apărarea împotriva lor. Kievul se plânge de câteva zile că serviciul este limitat. „Și în această dimineață se mai înregistrează cazuri de pierdere a semnalului”, au spus surse din ministerul ucrainean al apărării, adăugând că nu există „nicio confirmare că restricțiile au fost ridicate”. Presa americană, citând oficiali ai guvernului, a relatat că Elon Musk, șeful companiei SpaceX, proprietara Starlink, ar fi ordonat limitarea serviciului. Musk a replicat că toate restricțiile de viteză sau de utilizare ale Starshield sunt decise de armata americană și, în final, de președinte. Joi, Trump a spus că Starshield e „din nou în funcțiune”. Întrebat dacă a vorbit cu Musk, a refuzat să precizeze, dar a adăugat: „Cred că, până la urmă, l-a pornit din nou”. Un început de îmbunătățire fusese văzut deja joi seara. Potrivit Focus, comandanții de drone de pe front au raportat atunci viteze mai bune, iar un jurnalist al revistei The Economist a scris că restricțiile fuseseră ridicate complet, cu teste finale încă în …
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a cerut vineri forțelor de securitate să pregătească blocarea întregii Cisiordanii, după un atac armat lângă Hebron. Dacă punctele de trecere se închid, majoritatea palestinienilor nu mai pot intra în Israel, de pildă pentru tratament medical. Israel ține Cisiordania ocupată din războiul din 1967. Biroul premierului a anunțat că Netanyahu a ordonat deja blocarea orașului Hebron, iar armata spune că zona din jurul lui este sigilată. Atacul a avut loc dimineața, lângă Hebron. Potrivit armatei, doi soldați au murit și trei au fost răniți; cei doi presupuși atacatori palestinieni, au fost împușcați de militari. Bilanțul diferă în relatări: serviciul de ambulanță Magen David Adom vorbește despre cinci răniți, dintre care doi în pericol de moarte. Hamas a lăudat atacul, dar nu a revendicat-o; la început nu era clar nici dacă atacatorii erau membri ai grupării. Netanyahu a spus la fața locului că armata va intra în cartierele din care provin atacatorii, va percheziționa case și va distruge „infrastructura teroristă”, iar locuitorii trebuie să plece din zonă. Drept model a numit ofensiva de la începutul anului trecut din nordul Cisiordaniei, în care au murit mulți oameni și zeci de mii au fost alungați; ONU și UE au criticat-o. Miniștrii de extremă dreapta cer măsuri și mai dure. Itamar Ben Gvir a cerut desființarea Autorității Palestiniene: …
Parlamentul Greciei a adoptat în noaptea de joi spre vineri o lege care interzice rețelele sociale copiilor sub 15 ani, cu aplicare de la 1 ianuarie 2027. Platformele vor trebui să verifice vârsta utilizatorilor, iar firmele care încalcă legea riscă amenzi mari. La verificare ar trebui să ajute „Kids Wallet”, o aplicație pentru telefon făcută de ministerul grec al guvernării digitale: părinții o leagă de datele copilului, iar vârsta se confirmă fără ca platforma să primească toate datele lui personale. Legea a trecut doar cu voturile majorității de guvernare, adică ale deputaților din Nea Dimokratia, partidul conservator al premierului Kyriakos Mitsotakis. Pasok, în opoziție, s-a abținut: voia interdicție doar sub 13 ani, iar pentru cei de 13 și 14 ani, control din partea părinților. Syriza a criticat interdicția generală. „Protecția copiilor nu poate însemna excluderea lor”, a spus deputata Elena Akrita. Ministrul guvernării digitale, Dimitris Papastergiou, a numit legea o soluție eficace și compatibilă cu dreptul Uniunii Europene. Referindu-se la planurile discutate la nivel european, el a spus: „Ar fi foarte simplu să nu facem nimic și să așteptăm o lege europeană perfectă”. Folosirea necontrolată a internetului îi face pe copii dependenți, în dauna sănătății lor psihice, și nu mai poate continua, a adăugat ministrul. Franța a fost prima țară din UE cu o astfel de lege, în …
Ministrul de interne Laurent Nuñez a anunțat că sâmbătă vor fi pe străzi 70.000 de polițiști și jandarmi, iar în mai multe orașe demonstrațiile sunt interzise. Autoritățile vor să evite o repetare a violențelor de sâmbăta trecută, 17 octombrie. Atunci au fost jefuite magazine, au fost atacate primării și secții de poliție și au fost incendiate clădiri; după datele guvernului, 217 oameni au fost încarcerați și 2.700 au fost reținuți temporar. „Ce s-a întâmplat pe 17 octombrie este complet inacceptabil”, a spus Nuñez. Protestele au pornit de la elevii care cer mai mulți profesori suplinitori și școli mai bine dotate, apoi s-au extins și împotriva costului ridicat al vieții. Doar manifestații sindicale, potrivit lui Macron La nivel național sunt permise sâmbătă doar manifestațiile sindicatelor, a declarat președintele Emmanuel Macron. El a spus că cererile de a manifesta ale unor „oameni fără nicio legitimitate” vor fi respinse. Nuñez a explicat că sunt admise cortegiile cu serviciu de ordine propriu, dar nu în locuri unde ar putea avea loc jafuri; el a spus că manifestațiile vor fi mutate mai degrabă spre marginea centrelor orașelor. La Paris, doar sindicatele primesc dreptul de a organiza un marș, fiindcă au un serviciu de pază intern. În Lyon, Grenoble și Nantes toate demonstrațiile sunt interzise. Pentru Marseille sursele diferă: Deutschlandfunk le dă drept interzise, iar …
Guvernul Finlandei a autorizat funcționarea primului depozit din lume pentru combustibil nuclear uzat, construit sub pământ pe insula Olkiluoto. Deșeurile nu pot fi aduse încă. Autoritatea finlandeză de radioprotecție trebuie să dea aprobarea finală, după o inspecție, iar Posiva, firma care operează depozitul, va face mai întâi testele și inspecțiile necesare, fără o dată precisă pentru început. Directorul ei general, Ilkka Poikolainen, a descris momentul astfel: „o zi măreață și istorică atât pentru Posiva, cât și pentru Finlanda”. Țările caută o soluție pentru deșeurile nucleare încă de când s-au construit primele centrale, în anii 1950, iar cea mai mare parte a lor e acum depozitată provizoriu. Suedia și Franța construiesc și ele depozite definitive, dar Finlanda va fi probabil prima care îl pune în funcție. Depozitul se numește Onkalo, ceea ce în finlandeză înseamnă „peșteră”. Are o clădire de ambalare la suprafață și galerii la peste 400 de metri adâncime. Poate primi cel mult 6.500 de tone de uraniu, din combustibilul celor cinci reactoare ale țării, aflate la centralele Olkiluoto și Loviisa. Galeriile sunt săpate într-o rocă de 1,9 miliarde de ani. Combustibilul va fi închis în recipiente cu un miez de fontă, acoperit de un strat de cupru gros de cinci centimetri, coborâte în găuri în stâncă și înconjurate de bentonită. Găurile se închid cu un dop de beton armat cu oțel, …
Președintele american Donald Trump a spus joi, la Washington, că Elon Musk a ridicat limitarea internetului prin satelit Starlink pentru Ucraina. Kievul nu a confirmat oficial. Serviciul contează pentru armata ucraineană, care îl folosește la comunicațiile de pe front și la dronele de interceptare. Ucraina se plânge de o săptămână că legătura cu sateliții se întrerupe la o viteză de peste 160 de kilometri pe oră, ceea ce îngreunează folosirea dronelor de luptă. Trump a refuzat să spună dacă l-a sunat pe Musk: „Nu vreau să spun dacă am sunat eu sau dacă a sunat altcineva — asta nu schimbă nimic”. Ziarul american Wall Street Journal a scris, pe baza unor surse din guvern, că Trump i-a cerut lui Musk miercuri să ridice limitarea. Relatările din Ucraina se contrazic. Un oficial ucrainean a spus pentru The Kyiv Independent că relatările despre o revenire la normal sunt „toate false”, iar plafonul de viteză rămâne. Revista britanică The Economist a scris, pe baza unor surse din armata ucraineană, că Starlink funcționează din nou normal, iar Wall Street Journal citează militari ucraineni care spun că viteza a crescut. Președintele Volodimir Zelenski a spus seara că viteza nu a fost restabilită. Musk și administrația americană dau explicații diferite despre cine decide limitările. Musk a explicat că orice restricție de viteză sau de utilizare a sistemului militar Starshield, operat de …
Washington ·
Folosim cookie-uri, inclusiv de la Google, pentru statistici și reclame. Le pornim doar dacă accepți. Poți schimba oricând alegerea din subsol.
