joi, 5 noiembrie 2026 · Ediția de 07:00
· ultima publicare:
Externe · Germania
Tot ce se petrece în afara țării (alegeri, războaie, catastrofe, accidente în alte state) și relațiile țării cu alte state (vizite, ajutoare, tratate). Un eveniment petrecut în altă țară e Externe, oricare i-ar fi tema, cu excepția sportului.
Rezervele de petrol pe care Iranul le ținea pe tancuri petroliere în apele Asiei, pentru vânzările către China, au scăzut puternic în timpul blocadei americane, potrivit estimărilor firmei de analiză Kpler și ale grupului de presiune United Against Nuclear Iran (UANI). Pierderea lovește o economie deja slăbită: vânzările de petrol aduc statului iranian între 30% și 40% din venituri și sunt principala sursă de valută, spune Homayoun Falakshahi, șeful analizei de țiței la Kpler. „Nu mai este petrol de descărcat în China”, a spus el. Stocul făcea parte dintr-un sistem construit ca să ocolească sancțiunile americane: tancurile petroliere iraniene duceau țițeiul în largul Malaeziei și al Singapurului, unde era transferat pe alte nave spre rafinăriile chineze, iar asta îngreuna urmărirea transporturilor de către SUA. La începutul războiului, în februarie, Iranul avea în aceste depozite plutitoare circa 135 de milioane de barili, evaluați la cel puțin 10 miliarde de dolari, după Kpler. Blocada navală americană a început în aprilie, iar Iranul a vândut în continuare din rezerve, așa că stocul a scăzut repede. SUA au ridicat-o la jumătatea lui iunie, în timpul negocierilor de pace, iar Teheranul a trimis mai mult petrol pe piață și și-a refăcut stocul, până când blocada a fost reimpusă la jumătatea lui iulie. Potrivit Kpler, stocul refăcut a atins aproape 90 de milioane de barili, a …
Un cutremur de magnitudine 7,0 a lovit joi seara regiunea autonomă Tibet din China și a ucis cel puțin 16 oameni, potrivit mass-mediei de stat chineze. Bilanțul răniților a crescut între timp la cel puțin 54, a relatat agenția de presă de stat Xinhua, care citează protecția civilă a orașului Nagqu, iar 11 dintre ei sunt în stare critică. Cu o zi înainte, autoritățile vorbeau de 32 de răniți. Peste 300 de case s-au prăbușit, iar poliția și pompierii caută oameni sub dărâmături și ridică corturi pentru cei rămași fără adăpost. Guvernul a trimis 350 de pompieri și 83 de vehicule în zona lovită. Liderul statului și al partidului, Xi Jinping, a cerut, potrivit Xinhua, să se facă totul pentru căutare și salvare, pentru îngrijirea răniților și pentru ca numărul morților și al răniților să fie cât mai mic. Cutremurul s-a produs în comitatul Baqing, într-o zonă aflată la circa 180 de kilometri de orașul Nagqu și la 400 de kilometri de Lhasa, capitala regiunii. Zona e slab populată, iar terenul din jurul epicentrului se află, în medie, la 4.800 de metri altitudine, a transmis Xinhua; au urmat mai multe replici seismice. Meteorologii anunțau pentru vineri ninsori în părți ale zonei. Este cel mai puternic cutremur din acest an în China și, potrivit mass-mediei de stat chineze, cel mai puternic din regiune în ultimii cinci ani. Tibetul și sud-vestul Chinei, ca și Nepalul și nordul Indiei, …
Parlamentul European a acordat Premiul Saharov din acest an Curții Penale Internaționale de la Haga, a anunțat joi, la Strasbourg, președinta Parlamentului, Roberta Metsola. Premiul, de 50.000 de euro, merge din 1988 la persoane sau organizații care apără drepturile omului și libertatea de exprimare. Ceremonia are loc pe 16 decembrie, la Strasbourg. Curtea judecă din 2002 genocid, crime de război și crime împotriva umanității și are 125 de state părți. „Uniunea Europeană se bazează pe respectul pentru cooperarea dintre mai multe state și pentru instituțiile internaționale, iar acest premiu recunoaște munca importantă a Curții pentru apărarea dreptului internațional și a justiției”, a spus Metsola. Sancțiunile americane vizează și angajații Curții Guvernul american face presiuni asupra Curții mai ales din cauza mandatului de arestare din 2024 pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, acuzat de crime de război în Fâșia Gaza, acuzații pe care le respinge. SUA susțin, printre altele, că instanța acționează din motive politice. Statele Unite, Israelul, Rusia, China și Turcia nu recunosc Curtea. Președintele Donald Trump a ordonat încă din februarie 2025 sancțiuni împotriva angajaților, care nu mai puteau primi e-mailuri sau folosi carduri bancare, iar președinta instanței, Tomoko Akane, a fost și ea sancționată. În septembrie, Trump a cerut statelor să iasă din Curte. La …
Dirijorul israelian Lahav Shani, dirijor principal al Filarmonicii din München, a criticat joi guvernul israelian într-un text din Haaretz, cu câteva zile înainte de alegerile de marți. Sondajele arată o luptă strânsă între tabăra premierului Benjamin Netanyahu și cea a adversarilor săi, iar partidele arabe pot decide rezultatul. „O cincime din cei aproximativ zece milioane de israelieni sunt cetățeni arabi”. Netanyahu și aliații lui au pus de mai multe ori sub semnul întrebării participarea partidelor arabe la alianțe politice, iar o parte a opoziției evreiești exclude și ea o coaliție cu ele. Criticii invocă motive de securitate și faptul că unii deputați arabi nu se delimitează îndeajuns de organizațiile palestiniene; unele partide arabe resping definiția Israelului ca stat evreiesc, pe care o consideră discriminatorie față de minoritatea arabă. Textul pledează pentru egalitatea în drepturi a arabilor israelieni. Boicotul colaborării cu partidele arabe, scrie Shani, este „rușinos și motivat de rasism”. Dirijorul cere și ca responsabilii să răspundă pentru greșelile politice și ale serviciilor de informații în legătură cu atacul Hamas din 7 octombrie 2023: „Este pur și simplu inacceptabil ca cineva care vrea să rămână la putere să se sustragă obligației de a da socoteală în fața publicului.” În atac, atacatori ai Hamas au ucis aproximativ 1.200 de oameni și au dus în Gaza …
Cancelarul Friedrich Merz a avertizat joi, la un summit în Muntenegru, asupra unei lupte pentru influență între Uniunea Europeană, China și Rusia în Balcanii de Vest. Summitul se ține în cadrul Procesului de la Berlin, lansat în 2014 de cancelara de atunci, Angela Merkel, ca să apropie de UE cele șase state din regiune. Merz a ajuns în Muntenegru a doua oară în cinci luni. „Balcanii de Vest nu trebuie să devină un loc în care marile puteri se luptă pentru influență”, a spus el, adăugând că e în interesul comun ca drumul statelor din regiune spre UE să nu mai poată fi întors din cale. Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia așteaptă, în cea mai mare parte de mulți ani, să fie primite în UE. Merz le-a spus că „se pot baza pe Germania și pe el personal” și le-a cerut reforme mai ferme și voință politică pentru aderare. Influența Chinei și a Rusiei Experții citați de Handelsblatt leagă așteptarea îndelungată de influența crescândă a Chinei și a Rusiei în regiune. Potrivit Handelsblatt, Beijingul atrage cu credite pentru autostrăzi, căi ferate și tuneluri, iar condițiile lor se dovedesc la final mai puțin avantajoase. Același ziar notează că Serbia „este singura țară din Balcanii de Vest care nu se alătură sancțiunilor UE împotriva Moscovei”, iar în Bosnia naționalistul sârb Milorad Dodik adâncește, cu ajutor rusesc, divizarea țării. …
Marine Le Pen a câștigat 1–2 puncte procentuale în primul sondaj prezidențial de după violențele de la sfârșitul săptămânii trecute și ajunge la 34–38% din intențiile de vot în primul tur, în funcție de candidații testați. Sondajul Ifop, făcut pentru posturile LCI și Sud Radio și pentru ziarul Le Figaro, a început sâmbătă, 17 octombrie, după ora 20:00, și s-a încheiat pe 19 octombrie; au răspuns „1.928 de persoane”. Alegerile au loc în primăvara viitoare, iar președintele Emmanuel Macron nu mai poate candida. Dacă nimeni nu obține majoritatea absolută în primul tur, urmează un al doilea tur între primii doi clasați. În turul al doilea, Le Pen, candidata partidului Rassemblement National (RN), ar câștiga în toate scenariile testate de sondaj: cu 56% în fața fostului premier Édouard Philippe, cu 57% în fața lui Raphaël Glucksmann, candidatul socialiștilor, cu 59% în fața fostului președinte François Hollande și cu 68% în fața lui Jean-Luc Mélenchon, liderul formațiunii La France Insoumise. După violențe, Le Pen a cerut autorităților măsuri mai dure și a vorbit despre o criză adâncă de încredere și de autoritate. Ea a pus tulburările pe seama guvernului lui Macron și a politicii de imigrare. Datele sondajului nu arată însă dacă tulburările au provocat creșterea: participanții n-au fost întrebați despre ele. Directorul general al Ifop, Frédéric Dabi, vede o legătură. „În mod clar, …
Președintele Emmanuel Macron a anunțat joi că sâmbătă vor fi permise în Franța doar demonstrațiile organizate de sindicate, iar celelalte vor fi interzise, după violențele de weekendul trecut. Măsura vine după ciocnirile de la marginea unor manifestații împotriva traiului scump și a problemelor din învățământ: mii de magazine au fost jefuite, primării și secții de poliție au fost atacate, iar clădiri au fost incendiate. În mai multe orașe mari autoritățile au instituit interdicții de circulație pe timp de noapte. Ce se interzice pentru sâmbătă După consultări cu autoritățile de securitate la Palatul Élysée, Macron a spus: „Oriunde putem, vom interzice”. Prefecții vor interzice adunările cerute de persoane sau grupuri „care nu au nicio legitimitate pentru asta”, a adăugat el. Sindicatelor li se vor propune trasee alternative, ca să fie protejate centrele orașelor și magazinele. Macron îi îndeamnă pe francezi să renunțe la orice demonstrație în zilele următoare: după el, nu e momentul potrivit, iar țara trebuie să-și recapete liniștea. Primele interdicții au și apărut: prefectura departamentului Rhône a interzis manifestațiile la Lyon pentru sâmbătă. La Paris ar urma să fie permis, după relatările presei, un marș autorizat al sindicatelor, de la Place de la Bastille la Place de la Nation. Pentru joi, autoritățile interziseseră deja manifestații la Lyon, Lille și Grenoble. Macron …
Două persoane au murit la aeroportul din Dammam, în Arabia Saudită, într-un atac al miliției huthi, potrivit autorității aviației civile saudite; miliția spune că a lovit și Ministerul Apărării din Riad. Miliția susținută de Iran lovește de săptămâni, aproape zilnic, aeroporturi, instalații petroliere și alte ținte din Arabia Saudită. Apărarea antirachetă modernă, în care Riadul a investit miliarde, nu oprește toate loviturile: unele ating ținte sensibile departe în interiorul țării. Zborurile sunt grav perturbate, mai multe evenimente mari au fost anulate sau amânate, iar angajați ai companiei petroliere de stat lucrează de acasă până la o nouă înștiințare. Purtătorul de cuvânt militar al huthilor, Yahya Saree, afirmă că ministerul a fost lovit direct. Potrivit lui, rebelii au atacat cu rachete și drone și aeroporturile din Dammam, în est, și din Abha, în sud, precum și instalații ale companiei Saudi Aramco din portul Yanbu, la Marea Roșie. Partea saudită nu a confirmat, deocamdată, atacul asupra ministerului. Ministerul își are sediul în centrul Riadului și e condus de ministrul apărării Khalid bin Salman, fratele prințului moștenitor Mohammed bin Salman, conducătorul de fapt al țării. Un asemenea atac ar fi un succes și simbolic pentru miliție, notează agenția dpa. Alianța militară saudită din Yemen a transmis că drone au fost interceptate din nou, între altele deasupra …
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru Fox News că Ucraina e dispusă să înghețe liniile actuale ale frontului, ca o cale reală de a opri războiul. „Da, trebuie să înghețăm acum liniile frontului”, a spus el, adăugând că o încetare a focului pe liniile de acum este „minimul absolut” pe care Ucraina îl cere Rusiei. Zelenski vrea garanții de securitate de la președintele american Donald Trump și de la europeni. Poziția nu e nouă: Kievul a propus de mai multe ori oprirea luptelor pe frontul actual, dar Moscova refuză, pe motiv că Ucraina ar folosi pauza ca să se reînarmeze. Declarația vine la o zi după ce trimisul american Steve Witkoff s-a întâlnit la Sankt Petersburg cu președintele rus Vladimir Putin, după ce Witkoff discutase cu Zelenski la Oslo. Trump a spus miercuri, la Washington: „Poate că acum suntem mai aproape ca niciodată”. El a explicat de ce nu aplică deocamdată un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: „Când ești aproape de o înțelegere și porți negocieri foarte delicate, nu impui sancțiuni.” Kremlinul a acceptat în principiu reluarea discuțiilor în trei, cu SUA și Ucraina, a spus consilierul Iuri Ușakov. Tot el a spus că nuanțele din propunerile aduse de Witkoff nu mulțumesc pe deplin Moscova și că ele „nu conțin prea multe elemente concrete”. Politologul german Nico Lange e sceptic: „În privința unui acord de pace amplu, „nu-mi fac iluzii”. …
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a cerut miercuri, la Bruxelles, ca SpaceX să restabilească de urgență serviciile complete ale Starlink pentru Ucraina. Comisia a numit relatările despre limitarea serviciului „extrem de îngrijorătoare” și a cerut o schimbare imediată de atitudine. Potrivit purtătorului de cuvânt, Ucraina are nevoie de internetul prin satelit ca să-și țină soldații în legătură, să-și protejeze cetățenii și să-și controleze dronele. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus vineri, la summitul UE de la Bruxelles, că terminalele mobile Starlink montate pe drone nu mai fac legătura de la o anumită viteză, iar din acest motiv dronele ucrainene de interceptare nu pot doborî anumite drone rusești. Portalul militar american The War Zone relatează că, din mijlocul lui octombrie, anumite terminale Starshield, versiunea militară a Starlink, își pierd conexiunea peste circa 160 de kilometri pe oră. Cum am relatat deja, Wall Street Journal și CBS News au scris, citând persoane la curent cu situația, că Musk a dispus limitarea. Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că nici Trump, nici altcineva din guvernul american nu a ordonat companiei modificări ale sistemului: „Președintele nu conduce această companie și nu îi poate da instrucțiuni.” Musk afirmase mai devreme că Starshield este controlat de armata americană și, în ultimă instanță, de Casa Albă. …
La un miting electoral al președintelui Donald Trump din Pendleton, în South Carolina, un spectator a lovit un protestatar care îl întrerupea, iar Trump a lăudat gestul de pe scenă. Trump a venit s-o susțină pe Darline Graham, candidata republicană la Senat, cu două săptămâni înaintea alegerilor intermediare, la care republicanii vor să-și apere majoritatea subțire din Congresul SUA. Alegerile au loc pe 3 noiembrie. După ce un protestatar a căzut la pământ în mulțime, Trump a spus: „Ăsta a încasat-o zdravăn”. Imaginile postului Fox News arată un alt spectator aflat deasupra lui, care își ia avânt de mai multe ori ca să lovească. „A fost grozav”, a strigat Trump, apoi a întrebat: „Cine e tipul care a dat lovitura asta?” Un al doilea caz apare în imaginile de televiziune: un spectator a lovit un tânăr pe care personalul de securitate îl scotea deja din sală. Trump a spus că lovitura din primul caz a venit de la unul dintre participanții la miting. Trump a mai spus: „Mi-a plăcut asta. Am văzut asta”. Despre bărbatul care ar fi lovit a spus că i-a amintit de boxerul Evander Holyfield, prezent și el la miting, iar despre protestatar a spus: „A încasat-o”. Întreruperile au început din primele minute, ca la apariția din ziua precedentă din North Carolina, iar de obicei protestatarii erau scoși de agenți în câteva secunde. Associated Press numără în jur de zece protestatari în prima …
Democrații își măresc avantajul în sondajele pentru Camera Reprezentanților cu două săptămâni înainte de alegerile pentru Congres din 3 noiembrie, dar în Senat cursa rămâne strânsă. Pe 3 noiembrie sunt aleși toți deputații, aproximativ o treime din Senat și guvernatorii din 36 de state. Republicanii lui Trump au acum 219 locuri în Camera Reprezentanților, față de 214 ale democraților, iar în Senat conduc cu 53 la 47. Fără majoritate în Congres, președintele ar întâmpina mai multe greutăți în aplicarea planurilor sale. Avans de 12 puncte pentru democrați într-un sondaj Într-un sondaj Reuters/Ipsos încheiat luni, 47% dintre alegătorii înregistrați ar vota cu democrații și 35% cu republicanii, cel mai mare avans din campanie. În același sondaj, doar 31% dintre americani sunt mulțumiți de felul în care conduce Trump, „cel mai scăzut nivel din cele două mandate ale sale”. Cercetarea s-a făcut online pe 1.679 de adulți, cu o marjă de eroare de „trei puncte procentuale pentru alegătorii înregistrați”. Mulți experți se așteaptă ca războiul din Iran și prețurile mari la alimente și benzină să cântărească la urne. Agregatorul RealClear Polling le dă democraților 226 de locuri în Cameră, suficient pentru majoritate. Numărul circumscripțiilor încă disputate diferă: RealClear Polling vede 20, iar alte analize până la 50. În Senat, democrații au nevoie de patru locuri în plus Ca să obțină …
Președintele Emmanuel Macron a acuzat miercuri, la Doha, o manipulare străină a informațiilor despre violențele din Franța, care ar fi dus la comentarii inacceptabile și stupide ale unor politicieni străini. Macron nu vede însă un amestec din afară în evenimentele din țara sa: „În opinia mea, nu există un amestec străin vizibil în aceste evenimente”, a spus el în capitala Qatarului, în timpul unui turneu în statele din Golf. Protestele împotriva scumpirii vieții au degenerat în revolte și jafuri în mai multe orașe, iar turneul i-a adus 100.000 de tone de motorină în plus pe lună din Emiratele Arabe Unite. Macron a vorbit despre imagini generate cu inteligență artificială, care arătau scene ce nu s-au petrecut niciodată în Franța, dar nu a spus la ce imagini se referă. A respins și afirmațiile potrivit cărora țara ar fi invadată de migranți: „Au fost oameni care au susținut că am fost invadați de hoarde de migranți și islamiști, ceea ce este complet fals.” În weekend, vicepreședintele american JD Vance a numit imigrația din țări mai sărace drept cauză a violențelor, iar Donald Trump a mers în aceeași direcție pe Truth Social: „Imigrația unor oameni dintr-o lume complet diferită, a unor oameni cu inimile pline de ură, a destabilizat această țară cândva atât de măreață”. Tot Trump i-a cerut lui Macron „să-și închidă frontierele și să reia controlul înainte de a fi prea târziu”. …
Kim Yo Jong, sora liderului Kim Jong Un, a anunțat miercuri că difuzoarele de propagandă de la granița cu Coreea de Sud vor porni din nou până la sfârșitul lui octombrie. Anul trecut, cele două state anunțaseră că vor demonta difuzoarele, iar guvernul de la Seul și-a oprit propriile emisiuni. În trecut, ambele părți le-au folosit ca să transmită mesaje politice populației de cealaltă parte a unei granițe puternic militarizate. Coreea de Nord le-a folosit uneori și ca să-i deranjeze pe locuitorii din zonă cu zgomote puternice. Kim Yo Jong a numit măsura o reacție adecvată la acțiunile Coreei de Sud și a acuzat armata sud-coreeană că a tras focuri de avertisment în cel puțin două locuri. Dacă acestea au provocat pagube pe teritoriul nord-coreean sau au rănit soldați, Kim Yo Jong a spus că trupele de graniță „îi vor elimina fără milă pe criminalii înarmați care și-au pierdut mințile”. Ea a numit Coreea de Sud „cel mai odios și dezgustător dușman din lume”. Conducerea militară sud-coreeană nu a răspuns deocamdată acuzațiilor. Unități tactice vor ocupa poziții noi, a mai spus Kim Yo Jong, potrivit agenției de presă de stat KCNA. Cu o zi înainte, guvernul de la Seul anunțase că va pedepsi hotărât orice nouă provocare a Phenianului, dacă Coreea de Nord își întărește și mai mult prezența militară la graniță. Tensiunile au crescut de când Coreea de Nord a început, în aprilie 2024, să-și …
Serviciul secret rus FSB spune că a reținut un cetățean german, acuzat de mercenariat în favoarea Ucrainei; informațiile nu pot fi verificate independent. Autoritățile germane nu au confirmat arestarea. Ministerul german de externe avertizează de mult timp asupra călătoriilor în Rusia și a riscului de arestări arbitrare. FSB a comunicat reținerea prin agenția de stat TASS. Potrivit serviciului, bărbatul ar fi servit în Bundeswehr între 1996 și 2010 și ar fi participat la misiuni în Afganistan și Somalia. În noiembrie 2025 ar fi intrat din nou în Ucraina și ar fi semnat un contract de trei ani cu armata ucraineană, însă ar fi dezertat fiindcă nu și-ar fi primit solda. Nu se știe unde și când a fost reținut. Potrivit FSB, autoritățile ruse analizează dacă deschid un dosar penal pentru mercenariat, în baza articolului 359 din Codul penal rus. TASS a publicat un videoclip care ar arăta bărbatul la o audiere: își dă anul nașterii, 1976, și spune că nu a primit banii promiși, însă împrejurările filmării nu sunt clare. Potrivit FSB, în 2016–2018 bărbatul a fost lunetist într-o unitate de apărare teritorială a armatei ucrainene. Tot potrivit serviciului, a fost atunci pe linia frontului în regiunea Donețk, controlată pe vremea aceea în parte de separatiști proruși. Dacă bărbatul ar fi cu adevărat mercenar rămâne o întrebare deschisă: potrivit dreptului umanitar, străinii care servesc …
Steve Witkoff, trimisul președintelui american Donald Trump, a mers de la Oslo la Sankt Petersburg, ca să prezinte conducerii ruse propunerile de pace elaborate de americani și europeni. Discuțiile de la Oslo au fost mediate de Norvegia și Finlanda. Premierul norvegian Jonas Gahr Støre le-a numit constructive și a spus că s-a creat o bază pe care se poate lucra mai departe; s-a vorbit despre garanții de securitate pentru Ucraina, teritorii, sancțiuni și securitatea Europei după război. După convorbirile cu oficiali americani, între care secretarul de stat Marco Rubio, Volodimir Zelenski a spus că „SUA vor împărtăși din nou cu Ucraina informații ale serviciilor secrete despre atacurile rusești”. Imediat după Oslo, Trump a repetat că Rusia e pregătită să pună capăt războiului și i-a cerut lui Zelenski să încheie un acord, pentru că altfel lucrurile vor ieși rău. El a mai spus că SUA i-au dat Ucrainei mult, dar n-au primit absolut nimic în schimb. Witkoff s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin la Sankt Petersburg.
Președintele rus Vladimir Putin a discutat miercuri circa trei ore, la Sankt Petersburg, cu trimisul american Steve Witkoff, care i-a predat propuneri pentru încheierea războiului din Ucraina. Kremlinul a transmis după întâlnire că Putin este pregătit, în principiu, să negocieze cu SUA și cu Ucraina în jurul datei de 10 noiembrie, a spus consilierul prezidențial Iuri Ușakov; discuțiile ar privi garanții de securitate pentru Rusia și Ucraina după încheierea războiului. Rusia „examinează propunerile”, însă mult depinde de Ucraina, iar dacă Kievul nu ia deciziile necesare, situația lui se va agrava, potrivit administrației prezidențiale de la Moscova. Ce conțin propunerile americane nu s-a făcut public. Întâlnirea a început cu anunțul lui Putin că Rusia îl eliberează pe americanul Stephen Hubbard, un profesor pensionar, condamnat în octombrie 2024 la aproape șapte ani de închisoare pentru presupus mercenariat de partea Ucrainei. Hubbard a negat acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că decizia a fost luată din motive umanitare. Trump a salutat gestul și a scris pe Truth Social că SUA nu au avut de dat nimic în schimb. Witkoff i-a mulțumit lui Putin pentru eliberare cu o frază transmisă de televiziunea de stat rusă: „Și dumneavoastră sunteți un om de omenie, domnule președinte”. Tot el a spus că acum există un moment prielnic pentru încheierea …
Rusia a anunțat că prima navă cu motorină pentru SUA, cu o capacitate de 40.000 de tone, pornește joi, potrivit vicepremierului Alexander Novak și președintelui Vladimir Putin. Livrarea este prima din înțelegerea dintre Donald Trump și Putin de la începutul lui octombrie, pentru care Washingtonul a suspendat temporar sancțiunile împotriva Rusiei. Înțelegerea a stârnit critici din partea UE, a Ucrainei, a guvernului german și a unei părți a Congresului american, în timp ce Moscova a salutat-o. Novak a vorbit în fața jurnaliștilor, potrivit agenției ruse Interfax. Vor urma și alte livrări, iar semnarea contractului e aproape încheiată, a spus el. Motorina ar putea ajunge și în alte țări, însă asta depinde de capacitatea rafinăriilor, iar producția deplină e prevăzută abia spre sfârșitul anului, potrivit lui Novak. Rusia a oprit exporturile de benzină și de motorină după ce rafinăriile ei, lovite regulat de drone ucrainene, au ajuns să producă mai puțin. Trump a criticat de mai multe ori atacurile Ucrainei și o face responsabilă pentru scumpirea carburanților, cu puțin timp înainte de alegerile pentru Congres de la începutul lui noiembrie. Îngrășăminte și o întâlnire cu Xi Putin a vorbit despre livrare la întâlnirea din Sankt Petersburg cu emisarul american Steve Witkoff, despre războiul din Ucraina. A spus că Rusia ar putea oferi SUA și cantități mari de îngrășăminte, care au …
Guvernul britanic a aprobat miercuri exploatarea gazelor din câmpul Jackdaw, aflat în Marea Nordului, la circa 240 de kilometri de orașul scoțian Aberdeen. Gazul de acolo ar urma să ajungă la gospodăriile britanice încă din această iarnă, a anunțat ministerul energiei. Premierul Andy Burnham a spus că exploatarea câmpului va „proteja sute de locuri de muncă și încălzi milioane de gospodării în această iarnă”. Prețurile mari la energie sunt principalul motiv pentru care inflația din Regatul Unit a urcat în septembrie la 3,5%, scrie Handelsblatt. Operatorul Adura, „o societate comună a companiilor Shell și Equinor”, estimează că la apogeul producției câmpul ar putea da circa șase la sută din gazele extrase în sectorul britanic al Mării Nordului. Potrivit unei estimări, câmpul poate furniza până la zece miliarde de metri cubi de gaze, aproximativ două la sută din importurile pe care țara le așteaptă între 2025 și 2050. O promisiune laburistă și o hotărâre a instanței Proiectul divide Partidul Laburist al lui Burnham, scrie Deutsche Welle. Partidul s-a angajat să nu mai acorde licențe noi de foraj în Marea Nordului, însă licența pentru Jackdaw fusese dată de guvernul conservator anterior. După contestațiile ecologiștilor și o hotărâre judecătorească din ianuarie 2025, impactul proiectului asupra mediului a trebuit evaluat din nou. Un tribunal scoțian a constatat că la acordarea …
Marfa furată la jafurile de la protestele din Franța din 17 octombrie apare la vânzare pe Vinted, iar doi miniștri cer ștergerea ofertelor. Sâmbătă, 17 octombrie, peste o jumătate de milion de oameni au ieșit pe străzi în toată Franța, nemulțumiți de starea învățământului și de scumpete. Cei mai mulți au protestat pașnic, dar grupuri violente de tineri au avariat peste 3.000 de magazine, multe fiind jefuite. Camera de Comerț și Industrie a numărat peste 2.000 de firme avariate sau jefuite, iar pagubele ar fi de ordinul milioanelor de euro. Acum Vinted spune că verifică mai multe oferte suspecte decât înainte și le scoate de pe site. Suspecte sunt, de exemplu, ofertele prea ieftine sau cele ale unui utilizator care vrea brusc să vândă multă modă de lux nepurtată. Cine încalcă regula riscă blocarea definitivă a contului, dar platforma nu a dat cifre despre verificări și excluderi și nu a spus cum recunoaște marfa furată. Unii vânzători nu ascund proveniența mărfii. Capturi de ecran distribuite pe X arată un anunț cu descrierea „Pulover Stone Island, furat în timpul demonstrației din 17 octombrie”, plus mai multe perechi de teniși de aceeași marcă, „noi, cu etichetă”. Frankfurter Allgemeine apreciază că, în multe cazuri, e probabil vorba de marfă jefuită. Pentru a primi banii din vânzări, utilizatorul are nevoie de un cont bancar cu numele complet, ceea ce, în explicația n-tv, …
Elon Musk, proprietarul SpaceX, ar fi dispus limitarea serviciului de internet prin satelit pentru Ucraina, relatează Wall Street Journal și CBS News, care citează persoane familiarizate cu situația. Kievul se plânge de câteva zile că serviciile Starlink și Starshield sunt încetinite și acuză Washingtonul că a redus viteza în mod intenționat, „ceea ce Washingtonul neagă”. Starlink este serviciul civil, iar Starshield cel militar; armata ucraineană le folosește pe amândouă la comunicațiile de pe front și la comanda dronelor sau la apărarea împotriva lor. Potrivit Wall Street Journal, care citează oficiali americani anonimi, Musk a limitat viteza de deplasare la care dispozitivele ucrainene pot rămâne conectate la Starshield, iar unele drone au devenit inutilizabile. Din Ucraina s-a relatat că obiectele care zboară cu peste 160 km/h, uneori chiar mai încet, pierd conexiunea; președintele Volodimir Zelenski a spus că dronele sunt astfel încurcate atât în apărarea împotriva dronelor cu reacție rusești, cât și în propriile atacuri la distanță medie. Înainte de decizie, Musk a avut mai multe discuții cu oficiali ai guvernului, relatează CBS News, pentru că voia să afle poziția președintelui Donald Trump; după limitare, Musk și Trump au vorbit direct la telefon, scrie Wall Street Journal. Musk însuși a dat săptămâna trecută vina pe guvernul american: a spus că limitările de viteză sau …
Folosim cookie-uri, inclusiv de la Google, pentru statistici și reclame. Le pornim doar dacă accepți. Poți schimba oricând alegerea din subsol.
