joi, 5 noiembrie 2026 · Ediția de 07:00
· ultima publicare:
Externe · Germania
Tot ce se petrece în afara țării (alegeri, războaie, catastrofe, accidente în alte state) și relațiile țării cu alte state (vizite, ajutoare, tratate). Un eveniment petrecut în altă țară e Externe, oricare i-ar fi tema, cu excepția sportului.
Statele Unite transmit din nou Ucrainei informații de la serviciile lor secrete, folosite pentru apărarea împotriva rachetelor rusești, după o pauză de câteva zile, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Ce a spus Zelenski Zelenski a vorbit într-un interviu pentru NBC. Schimbul de informații a fost oprit, apoi reluat, iar Ucraina e foarte recunoscătoare, a spus el: „Acum funcționează.” Blocajul a durat trei zile, potrivit lui. Potrivit n-tv, Ucraina are nevoie de datele americane ca să localizeze rachetele balistice, care zboară cu viteză mare și pe care Rusia le lansează în valuri spre orașele ucrainene. Doar serviciile secrete americane știu când Rusia folosește astfel de rachete, a spus Zelenski; de aceste date depinde avertizarea la timp a oamenilor. Potrivit n-tv, președintele american Donald Trump spusese la începutul săptămânii că Washingtonul continuă să transmită informații. Publicația relatează că oficiali ucraineni afirmau însă că unele atacuri rusești au venit fără avertizare. Starlink și avertismentul către Trump Rețeaua Starlink a companiei SpaceX funcționează în Ucraina doar limitat, a spus Zelenski. El crede că guvernul american vrea să transmită astfel un mesaj, dar Trump și Elon Musk, proprietarul Starlink, resping vina. Zelenski a avertizat că retragerea sprijinului american ar fi „o greșeală istorică”. Dacă SUA ar trece de partea Rusiei, a …
Secretarul de stat american Marco Rubio a apărat decizia președintelui Donald Trump de a opri, deocamdată, noile sancțiuni împotriva Rusiei și a vorbit despre o perioadă de analiză de circa 60 de zile. Ce prevedea legea Potrivit Der Tagesspiegel, Trump a semnat legea la mijlocul lui septembrie, după ce fusese adoptată în Congresul SUA cu voturile ambelor partide. Ea trebuia să pună mai multă presiune pe Kremlin din cauza războiului din Ucraina. Taxele vamale și sancțiunile din lege urmau să se aplice automat la 30 de zile după semnare, dacă președintele nu hotăra altfel. Trump le-a oprit cu puțin timp înainte de termen, pe o perioadă nedeterminată. Vineri, el a spus că măsura este în interesul național al SUA „în acest moment”. Argumentele lui Rubio Potrivit Der Tagesspiegel, Rubio a vorbit sâmbătă seara, înainte să plece în Uzbekistan, răspunzând la întrebările jurnaliștilor. Potrivit lui, Trump vrea să afle mai întâi ce efecte ar avea taxele vamale și sancțiunile din lege asupra economiei mondiale și asupra celei americane. Rubio a amintit conflictele care afectează comerțul mondial și aprovizionarea cu energie: Iranul și strâmtoarea Ormuz, atacurile tot mai dese ale houthilor asupra Arabiei Saudite și războiul din Ucraina, în care sunt lovite instalații energetice. Toate acestea influențează prețurile la energie, a spus el. Nu doar Rusia ar resimți măsurile, a argumentat …
O dronă a intrat în spațiul aerian al Lituaniei, țară membră a NATO, și s-a prăbușit în nordul țării. Alerta din nord Armata lituaniană a fost pusă în alertă, iar avioane de luptă ale NATO au decolat. Locuitorii din centrul și din nordul țării au fost chemați să se adăpostească aproximativ o oră. „Aeroportul din Kaunas, al doilea oraș ca mărime al țării, a fost închis”, potrivit Deutschlandfunk. Potrivit t-online, un reprezentant NATO a confirmat că două avioane de vânătoare Eurofighter italiene, aflate sub comanda alianței, au fost trimise duminică după ce a fost observată drona. Din cauza vremii nu a existat contact vizual cu obiectul, a spus ministrul apărării, Robertas Kaunas. Și Letonia a avertizat locuitorii din unele regiuni de la granița cu Lituania. Resturi lângă un sat Posibile resturi ale aparatului au fost găsite lângă satul Juodzionys, iar unele au lovit un vehicul civil, a anunțat ministrul. Nimeni nu a fost rănit, a spus Vilmantas Vitkauskas, șeful centrului național de gestionare a crizelor. Potrivit t-online, încă nu e clar dacă drona avea explozibil. Ministrul spune că aparatul a venit probabil din Polonia vecină și că a propus Poloniei o anchetă comună. Armata poloneză a transmis că verifică o posibilă încălcare a spațiului său aerian de către un obiect neidentificat. Ce spune Kievul „La câteva ore după anunțarea incidentului, Kievul și-a cerut scuze”, …
Jafuri, incendii și atacuri asupra primăriilor au umbrit sâmbătă protestele din Franța împotriva traiului scump. Ministrul de interne, Laurent Nuñez, a anunțat 2.000 de persoane reținute și 600 de polițiști și pompieri răniți. Ziarul Hamburger Abendblatt prezintă un bilanț diferit: 1.200 de persoane reținute și 150 de polițiști răniți. Ce s-a întâmplat Saarbrücker Zeitung relatează că jafuri și stricăciuni grave au fost la Paris, Marseille, Lyon, Bordeaux, Rennes, Strasbourg, Grenoble, Nisa și în alte orașe. Pagubele sunt uriașe, mai ales pentru sute de comercianți, a spus ministrul de interne. Potrivit aceluiași ziar, la Limoges, oraș de circa 130.000 de locuitori, primăria, clădire monument istoric, a fost incendiată și grav avariată. Partea din spate a clădirii a putut fi salvată, a spus Maurice Barate, prefectul departamentului Haute-Vienne. Potrivit Hamburger Abendblatt, atacatorii au vizat și simboluri ale statului: o secție de poliție la Brest și la Marseille, primăria la Angers și la Calais, reședința prefecturii la Bordeaux. Cine a protestat Potrivit Ministerului de Interne, la protest au participat 550.000 de oameni, dintre care 110.000 la Paris; sindicatul CGT a vorbit de 800.000. Saarbrücker Zeitung scrie că printre ei au fost elevi și studenți care cer de săptămâni condiții mai bune de învățat, iar apelul la protest a vizat și prețul carburanților și salariile …
Un grup de coloniști israelieni a atacat sâmbătă un convoi de diplomați europeni în Cisiordania ocupată. Uniunea Europeană a condamnat atacurile, iar SUA cer Israelului să intervină mai ferm. Potrivit postului german Deutsche Welle, Israelul ține Cisiordania sub ocupație din 1967; acolo trăiesc circa trei milioane de palestinieni și peste 500.000 de coloniști israelieni, ale căror așezări sunt ilegale după dreptul internațional. Atacul asupra convoiului Convoiul, cu mașini ale misiunilor Franței, Belgiei și Poloniei, mergea spre Taybeh, un sat cu populație în mare parte creștină, potrivit unor surse diplomatice citate de Deutsche Welle. Coloniști mascați, care voiau, se pare, să-i împiedice pe palestinieni să culeagă măslinele, i-au insultat pe diplomați și apoi i-au atacat, a scris postul. Activiști israelieni aflați acolo au publicat înregistrări în care bărbați mascați și înarmați înconjoară o mașină și lovesc geamurile, relatează cotidianul Frankfurter Allgemeine. Primarul francez Bernard Baudoux, de 78 de ani, din orașul Aulnoye-Aymeries, a spus pentru agenția AFP că a fost trântit la pământ, lovit și bătut cu bare de metal. Potrivit Deutsche Welle, n-a avut răni grave și și-a continuat vizita, dedicată semnării unui acord de cooperare între orașul său și Taybeh. Fotografa lovită vineri Cu o zi înainte, vineri, fotografa americană Heidi Levine, care lucra pentru cotidianul …
Un incident grav pe baza militară Wainwright din provincia canadiană Alberta a provocat morți, răniți și un incendiu mare, au anunțat sâmbătă autoritățile canadiene. Ce au spus autoritățile Premierul Mark Carney a scris pe rețeaua X că guvernul lucrează îndeaproape cu provincia Alberta și cu autoritățile locale. Ministrul apărării, David McGuinty, a descris incidentul ca fiind foarte tragic și a spus că există morți și răniți, fără să dea un bilanț. Potrivit lui, guvernul mobilizează toate resursele necesare, iar autoritățile încearcă să stabilească ce s-a întâmplat exact. Ministrul a spus că va da mai multe informații în orele și zilele următoare, după ce vor exista date sigure, și că nu-și amintește, în ultima vreme, un eveniment asemănător. Cauza nu a fost anunțată Autoritățile nu au spus deocamdată ce a provocat incidentul. Potrivit t-online, televiziunea canadiană Global News relatează, citând surse din mediul militar, că au murit cel puțin șapte oameni și că sunt zeci de răniți. Potrivit aceleiași relatări, în timpul unui exercițiu de tragere a fost lovită o conductă de gaz sau o sursă de gaz de pe bază. Aceste informații nu sunt confirmate oficial. Armata canadiană a anunțat duminică, într-un comunicat, că focul a izbucnit sâmbătă în jurul orei 16:00, ora locală, și s-a întins repede pe terenul de instruire; comunicatul nu spune câte victime sunt. Armata și poliția …
Președintele Donald Trump a fost ținta unor proteste în mai multe orașe americane sâmbătă, înaintea alegerilor pentru Congres, programate peste două săptămâni și jumătate. Organizatorii au planificat peste 3.000 de acțiuni, în orașe ca New York, Los Angeles, Chicago, Philadelphia și Minneapolis. În loc de mari adunări, au mizat de data aceasta pe coloane de mașini, concerte și întâlniri de cartier, potrivit Der Spiegel. De ce contează acum Pe 3 noiembrie, americanii aleg din nou întreaga Cameră a Reprezentanților și o treime din Senat, potrivit Tagesspiegel. Potrivit Deutschlandfunk, Trump este tot mai presat înainte de acest vot din cauza scumpirilor. Mișcarea „No Kings” protestează de anul trecut, scrie Der Spiegel. Participanții îi reproșează lui Trump, al cărui al doilea mandat a început la începutul lui 2025, un mod de guvernare autoritar și slăbirea democrației americane, potrivit aceleiași publicații. La sfârșitul lui martie, potrivit organizatorilor, au ieșit în toată țara cel puțin opt milioane de oameni. „Mergeți la vot” Alianța „No Kings” reunește circa 200 de organizații, între care Uniunea Americană pentru Libertăți Civile și Liga Femeilor Alegătoare, potrivit Tagesspiegel. La protestele de până acum au contat mai multe teme, între ele razii împotriva imigranților, reduceri bugetare și concedieri din administrație; acum mesajul a fost altul: mergeți la vot, și din …
Autoritățile ruse spun că Ucraina a lansat un atac masiv cu drone asupra regiunii Sankt Petersburg, în noaptea de 18 octombrie. Ce spun autoritățile ruse Potrivit Frankfurter Allgemeine, guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a scris pe Telegram că „126 de drone au fost doborâte”. Tot potrivit guvernatorului, resturile au căzut pe case, pe mașini și pe linii electrice și au provocat pene de curent. Guvernatorul orașului, Aleksandr Beglov, a spus că atacul a pornit un incendiu la terminalul petrolier din port. Activitatea aeroportului Pulkovo a fost restrânsă, potrivit Frankfurter Allgemeine. Potrivit agenției de stat TASS, ținta a fost și un centru de date al companiei VK, iar firma a anunțat că serviciile ei funcționează normal. Bilanțuri care nu se potrivesc Potrivit TASS, Beglov a declarat că atacul nu a făcut victime. Publicația ucraineană Kyiv Independent, care îl citează tot pe Beglov, scrie însă că un om a murit, cinci au fost răniți și 12 blocuri de locuințe și două case au fost avariate, deci cifrele diferă de cele din TASS. Kyiv Independent mai notează că nu a putut verifica independent ținta și amploarea pagubelor. Producătorul ucrainean de drone Fire Point susține că drona sa FP-1 a fost folosită la lovitura asupra terminalului, potrivit Kyiv Independent. Contextul Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus, cu câteva zile înainte, ziarului …
Protestele de sâmbătă împotriva traiului scump din Franța au degenerat în violențe în mai multe orașe: premierul Sébastien Lecornu a anunțat circa 1.200 de persoane reținute și 150 de polițiști răniți. Începutul zilei l-am relatat într-un articol anterior. De ce au ieșit oamenii în stradă Potrivit Deutschlandfunk, chemarea la protest a vizat prețurile mari, costul carburanților și salariile mici, iar la ea s-au alăturat elevi și studenți care cer condiții mai bune de învățământ. Potrivit n-tv, protestele au pornit luna trecută din demonstrații ale elevilor din suburbiile Parisului, împotriva lipsei de profesori și a școlilor degradate. Potrivit Ministerului de Interne, au protestat peste 550.000 de oameni, iar sindicatul CGT vorbește despre 800.000. Ce s-a întâmplat La Limoges, în centrul țării, primăria, o clădire de 143 de ani, a ars în cea mai mare parte, iar prefectul Maurice Barate, reprezentantul statului la nivel local, a spus că incendiul a fost intenționat. Primarul „Guillaume Guérin” a spus că „nu există cuvinte pentru a condamna ce s-a întâmplat”. La Paris, grupuri violente au incendiat mașini, au spart vitrine și au jefuit magazine, scrie Deutschlandfunk. La Lyon au dat foc biroului de turism și i-au împiedicat pe pompieri să intervină, iar la Marseille au intrat în primărie, a transmis Ministerul de Interne, potrivit Frankfurter Allgemeine. Cei mai mulți …
Potrivit presei iraniene, Garda Revoluționară a Iranului a anunțat că un supertanc a lovit o mină în strâmtoarea Ormuz și că la bord au avut loc o explozie și un incendiu. Ce spune Iranul Potrivit mass-mediei iraniene, care citează Garda Revoluționară, petrolierul transporta peste două milioane de barili de țiței. Aceleași relatări spun că nava a încercat să treacă fără permisiune prin strâmtoare, cu manevre de inducere în eroare și cu sprijinul armatei americane. Potrivit acelorași relatări, Garda Revoluționară a precizat că strâmtoarea este închisă. Ce nu se știe Declarațiile iraniene nu au putut fi verificate independent, potrivit Handelsblatt și n-tv. Potrivit Handelsblatt, nu era clar cât de mare era incendiul, iar soarta echipajului era necunoscută. Nici Centcom, nici UKMTO nu oferiseră inițial informații despre incident în cursul nopții, potrivit Handelsblatt. Contextul din strâmtoare Iranul blochează în mare parte traficul prin strâmtoare de la începutul războiului, la sfârșitul lui februarie, cu amenințări și atacuri asupra navelor, potrivit n-tv. n-tv mai scrie că Iranul este acuzat că a minat parțial strâmtoarea. Potrivit UKMTO, numărul atacurilor înregistrate în octombrie ajunsese, la mijlocul lunii, la un nivel nemaiîntâlnit din martie. Pentru săptămâna încheiată vineri, UKMTO a raportat zece atacuri în strâmtoare, iar o navă s-a scufundat. Numărul real de atacuri …
Protestele de sâmbătă, 17 octombrie, din Franța împotriva traiului scump au dus la ciocniri între manifestanți și poliție, care a folosit gaze lacrimogene la Paris. Până la prânz, Ministerul de Interne număra în toată țara 140 de acțiuni de protest, cu 32.800 de participanți, și 166 de persoane reținute. La Paris, Lyon și Strasbourg, poliția a folosit gaze lacrimogene și bastoane, a anunțat ministerul. Pentru după-amiază se așteptau până la 170.000 de manifestanți, dintre care 30.000–60.000 la Paris, potrivit Tagesschau. Pregătirile protestului le-am prezentat într-un articol anterior. Paris În Piața Republicii din Paris, poliția a folosit de mai multe ori gaze lacrimogene, iar manifestanții au aprins artificii, a observat o reporteră a agenției AFP. Potrivit Tagesschau, circa 100 de persoane cu fețele acoperite au blocat accesul la sediul postului CNews, pe care publicația îl descrie drept un post de dreapta. Poliția spune că unii au aruncat obiecte în ferestrele clădirii; 21 de oameni au fost reținuți. Prefectura de poliție din Paris a anunțat circa 100 de rețineri ale unor oameni care aveau arme sau alte obiecte interzise. Die Welt citează poliția, care vorbește despre încă 40 de reținuți care aveau echipament de protecție sau „arme interzise”, pe lângă cei 21 de la CNews. Alte orașe La Marseille, Ministerul de Interne spune că unii manifestanți au încercat să intre într-o …
Cel puțin zece turiști au murit sâmbătă, 17 octombrie, într-un incendiu la un complex turistic de pe plajă din Cox’s Bazar, în sud-estul Bangladeshului, potrivit agenției dpa și presei locale. Ce s-a întâmplat Potrivit The Business Standard, focul a izbucnit în jurul orei locale 7 dimineața, în zona plajei Inani. Complexul se numește Tuptup Resto & Resort și era o clădire de lemn cu trei niveluri, potrivit publicației The Daily Star. Focul a distrus tot complexul. Printre morți se află un băiat de cinci ani, a spus un purtător de cuvânt al pompierilor, potrivit agenției dpa. Șase răniți au fost duși la spital, potrivit dpa. The Daily Star scrie despre patru răniți duși la spital. Autorizația și avertismentul Complexul „funcționa fără autorizație de securitate la incendiu, deși primise un avertisment oficial cu patru luni înainte”, a declarat conducerea Serviciului de pompieri și apărare civilă din Bangladesh, potrivit The Daily Star. Un inspector „a înmânat o notificare oficială pe 11 iunie”, potrivit aceleiași publicații. Instituția a spus că proprietarii au continuat să țină complexul deschis, potrivit publicației The Business Standard. Potrivit dpa, autoritatea responsabilă pentru pompieri și protecție civilă a precizat că măsurile de protecție împotriva incendiilor erau slabe, iar complexul fusese construit fără autorizație de construcție. Cauza și ancheta Cauza incendiului …
Papa Leon al XIV-lea a vorbit la telefon cu președintele rus Vladimir Putin și i-a cerut un armistițiu pentru orașul ucrainean Oleșkî, aflat sub control rus și izolat. Ce a cerut papa Vaticanul a transmis că papa și-a exprimat „profunda îngrijorare” față de situația umanitară din oraș și și-a reafirmat apelul la pace și dialog în războiul din Ucraina. Armistițiul ar trebui să permită, potrivit Vaticanului, „livrarea de alimente și ajutor medical, precum și evacuarea voluntară și în siguranță a civililor”. Papa a telefonat din spitalul Gemelli din Roma, unde se află după o operație pentru cancer, potrivit relatării dpa publicate de t-online. Aceeași sursă precizează că Vaticanul nu a spus cât a durat discuția. Ce spune Kremlinul Potrivit Kremlinului, Putin i-a urat papei să se facă repede bine și a apreciat că Vaticanul e dispus să medieze în război. Potrivit aceleiași relatări, el susține și eforturile Vaticanului pentru siguranța și aprovizionarea oamenilor din oraș. Responsabilitatea pentru situația din Oleșkî a pus-o însă doar pe seama Ucrainei, tot după Kremlin. Potrivit Bild, tabloid german conservator, Moscova a mai spus că „ambele părți își vor coordona eforturile” pentru a crea condiții de siguranță pentru locuitori și pentru a înlesni livrările de bunuri vitale. „Nu se știe dacă vorbele vor fi urmate acum de fapte”, notează același ziar. Un oraș izolat Oleșkî se află …
Președintele american Donald Trump a suspendat, printr-un decret, taxele vamale din pachetul de sancțiuni împotriva Rusiei, cu puțin timp înainte ca ele să intre în vigoare. Ce a decis Trump Potrivit Handelsblatt, decretul a fost publicat vineri, ora locală, iar măsurile sunt suspendate până la o nouă decizie. Trump a spus că suspendarea este „în acest moment, în interesul național” al SUA, scrie ziarul. Deutschlandfunk, postul public german de radio, notează că motivul exact a rămas neclar: Casa Albă a spus doar că măsura e în interesul național. Potrivit Handelsblatt, legea fusese semnată de Trump în septembrie, după ce Congresul SUA o adoptase cu o majoritate formată din ambele partide. Potrivit n-tv, semnătura a fost pusă pe 18 septembrie. Potrivit Handelsblatt, taxele și sancțiunile urmau să intre în vigoare automat la 30 de zile după semnare, dacă președintele nu decidea altfel în acest interval. Ce prevedea legea Legea prevede, printre altele, „taxe vamale de până la 100% pe mărfurile din țările care cumpără cantități mari de petrol și gaze rusești”, potrivit MDR, postul public regional german, care citează agențiile dpa și Reuters. Potrivit Handelsblatt, legea îi permitea lui Trump să sancționeze cei mai mari cinci cumpărători de energie rusească. Tot Handelsblatt relatează că legea poartă numele senatorului Lindsey Graham, mort în iulie, care a avut un rol important în …
Katie Zacharia, purtătoarea de cuvânt a președintelui american Donald Trump, își părăsește postul după doar cinci zile. Ce s-a întâmplat Potrivit Handelsblatt, nu era clar cine îi va lua locul. Zacharia a scris pe platforma X că i-a făcut onoare să lucreze pentru Trump. Trump le-a spus reporterilor că i-a sugerat să se mai gândească la rămânerea în funcție. Mai multe publicații americane au relatat însă că el a concediat-o, potrivit dpa, citată de Handelsblatt. Trump a mai spus că presa a tratat-o prost și nedrept. Potrivit Handelsblatt, care citează Politico, Trump a spus în fața unor terți că ea nu are talent și nu are ce căuta la televizor. De la anunț la plecare Potrivit Handelsblatt, Trump a lăudat-o la anunțul numirii și s-a arătat încrezător că va obține rezultate bune. Aceeași publicație scrie că Zacharia i-a succedat Karoline Leavitt, care a părăsit postul la sfârșitul lui august. Potrivit corespondentei NPR Emily Feng, trecuseră aproape două luni de la plecarea lui Leavitt, perioadă în care nu au mai avut loc conferințe de presă regulate. Prima ei conferință de presă a durat sub 15 minute și a inclus doar trei întrebări, scrie BBC. BBC scrie că, după întrebările despre pregătirea ei juridică, Zacharia a recunoscut că nu a promovat examenul de admitere în barou. Reacții Potrivit BBC, Hakeem Jeffries, liderul democraților din Camera Reprezentanților, a scris pe X că …
În Franța sunt anunțate sâmbătă, 17 octombrie, proteste în toată țara împotriva traiului din ce în ce mai scump. Agenția de presă germană dpa scrie că sunt așteptați zeci de mii de participanți la cortegii, mitinguri și alte acțiuni. Autoritățile se tem de blocaje și violențe și au anunțat că poliția va interveni ferm, potrivit aceleiași agenții. Cine cheamă oamenii în stradă Chemările inițiale nu au venit de la marile sindicate, ci de pe rețelele sociale, scrie dpa. Cotidianul Frankfurter Allgemeine notează totuși că au chemat la protest și grupuri de elevi și studenți, organizații de stânga cu o mare capacitate de mobilizare, între care sindicatul CGT, și sindicatul fermierilor Confédération paysanne. Postul franceinfo spune că și figuri ale mișcării vestelor galbene din 2018–2019 cheamă la manifestații. Cererile privesc scumpirea vieții, mai ales a carburanților, și înghețarea alocațiilor și a salariilor funcționarilor în proiectul de buget. Câte acțiuni și câți participanți sunt așteptați Pe o hartă colaborativă de pe internet erau înregistrate joi, 15 octombrie, peste 1.000 de acțiuni, dar o sursă apropiată de Ministerul de Interne estimează, potrivit franceinfo, că între 200 și 300 se vor concretiza. Televiziunea BFMTV a citat dintr-un raport al serviciilor de informații, conform căruia poliția se așteaptă în afara Parisului la 60.000–110.000 de protestatari, relatează …
Președintele american Donald Trump l-a acuzat pe omologul ucrainean Volodimir Zelenski că nu vrea un acord de pace cu Rusia și a spus că negociază mai greu cu el decât cu Vladimir Putin. Ce a spus Trump Într-un interviu la Newsmax, Trump a declarat despre Zelenski: „Nu vrea o înțelegere. Spune că vrea o înțelegere, dar nu vrea.” Declarația este relatată de Deutsche Welle. În opinia lui Trump, un acord de pace este posibil numai fără președintele ucrainean. Trump a criticat aspru și reluarea loviturilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești. „Consider că este o rușine”, a spus el. Potrivit lui Trump, atacurile duc la creșterea prețurilor mondiale la energie. Armistițiul pentru energie Potrivit Deutsche Welle, duminică, Trump anunțase o încetare a atacurilor asupra infrastructurii energetice a ambelor părți. Ucraina și-a oprit atunci temporar loviturile asupra rafinăriilor rusești, iar Rusia și-a continuat atacurile, spune Kievul. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de ZDF, a spus și ea că Rusia nu a respectat armistițiul și a agravat situația. Potrivit Deutsche Welle, Zelenski a declarat, pentru ziarul britanic Financial Times, că înțelegerea nu mai e valabilă pentru el și că nu a fost informat dinainte despre anunțul lui Trump. Kremlinul i-a reproșat guvernului de la Kiev că acționează împotriva eforturilor de pace ale SUA, mai relatează Deutsche Welle. …
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut vineri, la summitul liderilor Uniunii Europene de la Bruxelles, încă 70 de miliarde de euro pentru apărarea țării în 2027. Ce a cerut Zelenski Potrivit lui Zelenski, războiul va costa Ucraina, anul viitor, 155 de miliarde de euro în total. Potrivit Saarbrücker Zeitung, UE a aprobat anul trecut pentru 2026 și 2027 un sprijin de 90 de miliarde de euro, care nu mai ajunge, a recunoscut cancelarul federal Friedrich Merz. Ministrul ucrainean de finanțe, Serhii Marcenko, a explicat încă din septembrie, la Bruxelles, că în bugetul obișnuit al țării lipsesc pentru anul viitor 32,6 miliarde de dolari (29,1 miliarde de euro). Marcenko a estimat deficitul pentru cheltuielile de apărare la 45 de miliarde de dolari. Zelenski a avertizat că, dacă Ucraina pierde războiul, „până la 20 de milioane de ucraineni ar putea fugi spre vest”. Răspunsul liderilor europeni Merz a spus la conferința de presă de final că „în UE există un acord larg pentru continuarea ajutorului acordat Ucrainei peste iarnă și în anul următor”. La începutul summitului, el ceruse suplimentarea ajutorului fără să indice o sumă. Președintele Consiliului European, António Costa, a spus că liderii au cerut Comisiei Europene să prezinte o propunere pentru acoperirea nevoii suplimentare de bani. Costa a mai spus: „Acum nu este momentul să fie relaxate sancțiunile împotriva …
Un adolescent de 16 ani a ucis trei copii și un profesor la o școală primară din orașul Bend, statul american Oregon, „a anunțat joi” poliția. Atacatorul a murit și el. Ce spune poliția Potrivit poliției, copiii uciși aveau 5, 8 și 11 ani. Un copil de 7 ani și un profesor de 54 de ani au ajuns la spital cu răni care le pun viața în pericol, a spus șeful poliției locale, Mike Krantz. Potrivit poliției, primul apel a venit de la un șofer, care a spus că cineva a tras în mașina lui. Imediat după aceea au sunat zeci de alte persoane. Potrivit poliției, primul apel a fost la 12.59, ora locală, iar primii polițiști au ajuns la școală la 13.02. Potrivit poliției, atacatorul era deja mort la sosirea lor. Un trecător l-a văzut intrând în școală, l-a urmărit și l-a împușcat, a declarat poliția. Tânărul era din oraș, a spus Krantz, care nu a dat alte amănunte. Potrivit primelor constatări ale poliției, a acționat singur și a folosit o armă lungă, al cărei tip nu a fost precizat. Nu era clar dacă era elev la școala respectivă și dacă își cunoștea victimele. Motivul nu este cunoscut. Școala, Silver Rail Elementary School, are între 400 și 450 de elevi, potrivit poliției. Bend „are puțin peste 100.000 de locuitori”, relatează ZDF heute. După atac Potrivit Saarbrücker Zeitung, districtul școlar a anulat pentru vineri orele în toate școlile sale. Pentru elevi, familii și locuitori urma să se …
Papa Leon al XIV-lea i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică, încetarea focului în orașul Oleșki din sudul Ucrainei. Ce a cerut papa Potrivit Vaticanului, papa și-a exprimat îngrijorarea profundă pentru situația umanitară din orășelul Oleșki, din regiunea Herson, blocat de forțele rusești. Încetarea focului ar permite livrarea de alimente și de ajutor medical, precum și evacuarea voluntară și în siguranță a civililor, a transmis Vaticanul. Potrivit Tagesschau, papa, în vârstă de 71 de ani, a vorbit din spitalul Gemelli din Roma. Potrivit revistei Der Spiegel, acolo „i-a fost îndepărtată o tumoare malignă din plămânul drept”. Răspunsul lui Putin Potrivit Kremlinului, Putin i-a mulțumit Vaticanului pentru inițiativă și i-a urat papei însănătoșire rapidă. Tot potrivit Kremlinului, Putin a pus responsabilitatea pentru situația din Oleșki doar pe seama Ucrainei. Situația din Oleșki Potrivit datelor ucrainene, Rusia ține în oraș circa 2.000 de oameni. Potrivit Tagesschau, orașul se află „pe malul Niprului”, iar Hersonul, capitala regiunii, aflat sub control ucrainean, este la doar nouă kilometri. Între ele trece frontul. Tot potrivit Tagesschau, după ani de bombardamente reciproce, în jurul Oleșkiului sunt mine, iar plecarea, în orice direcție, pune viața în pericol. Potrivit Spiegel, ultimul magazin s-a închis în ianuarie, după datele ONU, iar din …
Oleșki ·
Folosim cookie-uri, inclusiv de la Google, pentru statistici și reclame. Le pornim doar dacă accepți. Poți schimba oricând alegerea din subsol.
