Ministra justiției Stefanie Hubig și ministrul finanțelor Lars Klingbeil, ambii din SPD, propun ca asigurarea obișnuită a casei să acopere implicit inundațiile, cutremurele și alunecările de teren. Acum aceste riscuri se asigură separat, iar doar 59% dintre case sunt protejate și împotriva lor, deși 98% sunt asigurate contra incendiilor, furtunilor sau grindinei. Pagubele asigurate provocate de fenomene naturale ating în medie circa două miliarde de euro pe an, potrivit asociației asigurătorilor GDV. Ministerele vor ca, după catastrofe mari, precum inundațiile din valea Ahr, statul să nu mai despăgubească proprietarii din bani publici. Inundațiile din Germania din 2021 au costat peste 180 de vieți. „Protecția financiară nu trebuie să depindă de decizia politicienilor de a deschide vistieria statului de la caz la caz”, a spus Hubig pentru Kölner Stadt-Anzeiger. Asigurări noi la pachet, polițele vechi extinse automat Cine încheie o asigurare nouă ar primi automat și protecția împotriva acestor riscuri, cu o contribuție proprie de cel mult 10% din despăgubire și de maximum 20.000 de euro. Pentru proprietarii care au deja o asigurare a locuinței fără aceste riscuri, firmele ar trebui să ofere extinderea; cine nu răspunde ar primi-o automat, cel târziu la un an de la intrarea în vigoare a legii, iar asigurătorul poate majora prima. Frankfurter Allgemeine apreciază că, practic, …
Bundeswehr a ridicat nivelul amenințării cu sabotaj rusesc împotriva instalațiilor sale, iar un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării a confirmat că riscul este acum evaluat drept „considerabil”. Evaluarea apare într-un document intern, din care au citat Süddeutsche Zeitung și WDR. „Considerabil” este a doua cea mai ridicată categorie de pericol a forțelor armate. Ministerul examinează acum extinderea măsurilor de protecție, dar aceasta este oricum „un proces continuu” la Bundeswehr, a spus purtătorul de cuvânt. Decizia se înscrie într-un tablou mai larg: potrivit autorităților de securitate și Bundeswehr, Rusia merge tot mai departe cu războiul hibrid, de la atacuri cu drone la atacuri informatice. Documentul amintește mai multe incidente. Printre ele se numără o presupusă tentativă de atac la aeroportul Leipzig/Halle, „în august”, unde ar fi fost vizate avioane de transport ucrainene. Apoi, la jumătatea lui septembrie, a fost găsită o dronă lângă baza aeriană Wunstorf. Ea ar fi putut fi folosită împotriva avioanelor Bundeswehr, iar cazul sugerează, potrivit analizei, că armata însăși ar putea deveni țintă. Din aceste incidente, scrie documentul, reiese că Rusia are „de mai mult timp, aproape sigur, capacitatea și, foarte probabil, acum și o intenție sporită” de a acționa împotriva forțelor și instalațiilor Bundeswehr. Scopul este „foarte probabil” slăbirea sprijinului …
Patronatul imobiliar ZIA propune o lege federală care să blocheze planul de preluare a circa 160.000 de locuințe ale marilor concerne de către Berlin, iar Die Linke din Bundestag respinge ideea. Planul, convenit în documentul lor preliminar de Die Linke, Verzii și SPD, ar muta în proprietatea landului circa 160.000 de locuințe ale a cinci firme. Despăgubirea ar fi plafonată la 16 miliarde de euro, plătită din credite și recuperată din chirii, iar firmele ar păstra câte 10.000 de locuințe. Cel mai afectat ar fi Vonovia, cu 130.000 de locuințe în Berlin, după datele propriei companii, care a anunțat că vrea să se opună planului. În campanie, Die Linke mergea mai departe: voia să includă firmele cu cel puțin 3.000 de locuințe, adică circa 240.000 de apartamente. Directoarea generală a ZIA, Aygül Özkan, a spus marți că guvernul federal ar putea stabili prin lege că locuințele de închiriat nu sunt mijloace de producție; astfel ele nu ar mai intra sub articolul din Legea fundamentală privind trecerea bunurilor în proprietate publică. Sprijin a venit din CDU/CSU: Günter Krings, vicepreședinte al grupului parlamentar și jurist, a declarat pentru t-online: „Multe argumente susțin că articolul 15 vizează în primul rând mijloacele de producție industrială, terenurile agricole și terenurile pentru construcții, dar că de la bun început nu s-a pus problema exproprierii unor locuințe deja …
Autoritatea pentru protecția datelor din Berlin a mustrat CDU, SPD, Verzii și Die Linke pentru reclame electorale țintite pe profiluri online, folosite în campania din 2021. Autoritatea a hotărât că partidele au încălcat regulamentul european privind protecția datelor: au prelucrat date sensibile despre presupusele interese politice ale utilizatorilor, de pildă pentru reclame pe Facebook, fără un temei legal precum acordul explicit al celor vizați. Amenzi nu s-au dat, iar cazul a rămas la mustrări și avertismente formale. În microtargeting, platformele online alcătuiesc profiluri detaliate după interesele, obiceiurile și activitatea utilizatorilor, iar partidele folosesc aceste date ca să trimită mesaje potrivite unor grupuri restrânse. Procedura a pornit de la o investigație din 2021 a emisiunii ZDF Magazin Royale, care a cerut spectatorilor să instaleze o extensie de browser ce aduna date despre reclamele electorale afișate. Pe această bază, organizația europeană pentru protecția datelor Noyb, din Viena, a depus în martie 2023 plângeri la autoritatea din Berlin, în numele unor cetățeni afectați. Juristul Felix Mikolasch, de la Noyb, a salutat deciziile: „Microtargetingul politic reprezintă un pericol real pentru democrația noastră.” El critică însă durata: autoritatea a avut nevoie de peste trei ani, iar între timp a avut loc încă un scrutin federal. Fondatorul Noyb, Max …
AfD a confirmat marți un atac informatic din septembrie, în care hackerii par să fi copiat date din câteva căsuțe de e-mail, iar necunoscuți spun că au publicat online circa 421.000 de mesaje. Atacul a lovit un furnizor de găzduire al partidului, spune AfD. Cele mai multe dintre căsuțele vizate nu mai erau folosite de ani de zile, iar corespondența actuală a organizației federale a partidului nu a fost afectată. Nu se știe dacă mesajele publicate sunt autentice. Din cercurile partidului s-a spus întâi că ele par autentice, deși rezumatele făcute probabil cu inteligență artificială încurcă unele lucruri. Mai târziu, partidul a transmis că rezumatele au analizat cuvinte-cheie, nu contextul, și că presupusele scandaluri apărute până acum nu rezistă unei verificări. Specialistul în securitate informatică Mirko Ross consideră pagubele mari: în material sunt, pe lângă mesaje, anexe, liste de membri, date financiare și acte de identitate, iar o mare parte vine din Renania de Nord-Westfalia. „Prejudiciul pentru partid este foarte mare”, a spus el pentru MDR. Cine a publicat datele rămâne necunoscut. Linkul care circulă duce la un site anonim, înregistrat abia la jumătatea lui octombrie, care dă ca sediu statul american Wyoming și nu afișează conținutul mesajelor. Arhiva în sine a fost răspândită prin rețeaua descentralizată BitTorrent și nu mai poate fi ștearsă ușor, spune Ross. Tot el …
Miniștrii transporturilor din landuri se reunesc miercuri și joi la Hohenschwangau, în Bavaria, pentru a discuta finanțarea transportului public, cu taxele tot mai mari pentru folosirea șinelor în centrul dezbaterii. Landurile comandă și plătesc trenurile regionale, așa că taxele mai mari plătite de firmele feroviare apasă asupra bugetelor lor. Ministrul bavarez Christian Bernreiter (CSU), care prezidează conferința, spune că altfel au de suferit pasagerii, care ar putea rămâne fără o parte dintre trenuri. Conflictul pornește de la o hotărâre a Curții de Justiție a UE: în martie, instanța a anulat plafonarea care scutea transportul regional de scumpiri puternice ale taxelor pentru șine. Aceste taxe, un fel de taxă de drum pentru trenuri, diferă pentru marfă, transport pe distanțe lungi și transport regional. Pentru transportul regional, DB InfraGO vrea o majorare de 7,7% în 2027, iar în 2028 taxele urmează să crească din nou puternic. „Acum trebuie să acoperim creșteri de opt la sută pentru anul viitor. Sunt bani pe care nu-i are nimeni”, a spus Bernreiter pentru tabloidul conservator Bild. Costul suplimentar ajunge la câteva sute de milioane de euro, estimează el, iar guvernul federal ar trebui să acopere diferența. Unele landuri au anulat deja legături, între ele Schleswig-Holstein, spune Bernreiter. O cerere de discuție cu ministrul federal al finanțelor a fost până acum …
Landul Hessen va supraveghea, pentru toată Germania, brățările electronice purtate la gleznă de agresorii din cazurile de violență domestică, pe baza unui tratat între landuri. O instanță va putea obliga agresorul să poarte brățara, ca să se respecte o interdicție de apropiere față de victimă; dacă se apropie prea mult, victima e avertizată printr-un aparat de recepție. În Baden-Württemberg, de exemplu, judecătorii de la instanțele de familie vor putea dispune măsura în cazurile cu risc ridicat. Până acum, brățara a fost folosită mai ales pentru foști condamnați aflați sub supraveghere după eliberare. Hessen are deja rolul acesta: urmărește de pe acum purtătorii de brățări pentru toate landurile și se așteaptă la o creștere clară a numărului lor când va intra în vigoare noua lege, vara viitoare. De aceea oficiul comun de supraveghere al landurilor, GÜL, de la Weiterstadt, în sudul landului, urmează să primească peste 70 de posturi suplimentare, pe lângă cele aproximativ 30 de acum. Premierul landului, Boris Rhein, și ministrul justiției, Christian Heinz, ambii din CDU, au anunțat că toate landurile au semnat tratatul. Baden-Württemberg l-a semnat pe 1 octombrie, iar ministrul său al justiției a explicat că oficiul este alertat automat când agresorul se apropie de persoana amenințată. Heinz susține: „Brățara electronică după modelul spaniol poate salva vieți.” Două date pentru …
Verzii din Berlin au votat luni seara, cu 43 de voturi din 45, pentru negocieri de coaliție cu Die Linke și SPD; pentru deschiderea negocierilor mai este necesar votul congresului Die Linke, pe 31 octombrie. Verzii sunt al doilea partid care dă undă verde: conducerea berlineză a SPD a aprobat negocierile, într-o ședință digitală, cu 26 de voturi la 3. Conducerea Die Linke s-a pronunțat tot luni seara, cu un singur vot împotrivă, dar decizia ei nu este obligatorie pentru congresul partidului. Dacă negocierile reușesc, șefa grupului parlamentar Die Linke, Eralp, ar urma să conducă guvernul landului Berlin, cu titlul de primar guvernant. Verzii spun că și-au văzut ideile preluate, dar unii delegați au obiecții Baza negocierilor este documentul la care cele trei partide au ajuns în weekend, după discuțiile exploratorii. Șeful grupului Verzilor, Werner Graf, spune că partidul a reușit să includă multe poziții ale sale, între ele renunțarea la prelungirea autostrăzii urbane A100 și la construcții pe Tempelhofer Feld. Graf le-a cerut colegilor de partid să voteze pentru negocieri: „Mi-e teamă de un guvern fascist, de unul progresist nu mi-e teamă”. Au existat și obiecții. Madlen Ehrlich, șefa organizației din sectorul Mitte, a calculat că 36 din cele 39 de puncte ale documentului se regăsesc identic în programul Die Linke. Claudio Struck, din aceeași organizație, a votat împotrivă și …
Cem Özdemir, premierul landului Baden-Württemberg, se mută din apartamentul închiriat din centrul Stuttgartului în vila oficială de la castelul Solitude, invocând în principal motive de securitate. Özdemir, din partidul Verzii, locuiește acum cu soția și cu fiul într-un apartament cu chirie. Acesta ar trebui dotat pentru o mai bună securitate, între altele la ferestre și la uși, iar efortul este mare, a spus el; la un moment dat va pleca oricum de acolo, așa că are mai mult sens ca banii să meargă într-o clădire care aparține landului. În estimarea Der Spiegel, pentru polițiștii poliției criminale a landului, paza lui ar fi mai ușor de organizat în vilă decât în centrul dens populat al orașului. Câte camere va folosi privat și cât va plăti chirie, Özdemir n-a putut spune: suma se calculează pe metru pătrat. Mutarea nu are încă o dată. Ministerul Finanțelor al landului o confirmase deja la 8 octombrie, prin purtătoarea sa de cuvânt, care a spus că în clădire se fac lucrări pentru că ea avea oricum nevoie de renovare după cea din 2006. Acum se montează o instalație fotovoltaică și o pompă de căldură, iar când se va muta Özdemir e încă neclar. Vila a fost construită în 1968–1969 pentru premierul Hans Filbinger, în funcție de nevoile familiei lui cu cinci copii. Din 1985 a folosit-o Lothar Späth, iar din 2006 Günther Oettinger, toți trei din CDU; între 2013 și 2026 clădirea a fost …
Josef Schuster vrea să rămână în fruntea Consiliului Central al Evreilor din Germania și după alegerile din noiembrie, pentru un al patrulea mandat. Medicul de 72 de ani din Würzburg a spus pentru ziarul Main-Post: „Am hotărât să candidez din nou”. Vrea să contribuie ca viața evreiască din Germania să rămână puternică, în ciuda multor greutăți. Următorul președinte va fi ales pe 29 noiembrie de adunarea consiliului, cel mai înalt organ de decizie al organizației. Schuster conduce consiliul din 2014, iar Spiegel scrie că realegerea lui este considerată o formalitate. Schuster a criticat acordul încheiat la Berlin de Die Linke, Verzii și SPD privind antisemitismul, pe care îl consideră insuficient: un document scris nu poate înlocui acțiunea consecventă, spune el. Acordul prevede consecințe pentru încălcarea principiilor stabilite, până la excluderea din partid sau din grupul parlamentar. Potrivit lui Schuster, simpla nevoie de asemenea sancțiuni arată cât de grav văd SPD și Verzii problema în Die Linke din Berlin.
Conducerea grupului Die Linke din Abgeordnetenhaus a amânat marți discuția despre deputata Vanessa Emde, care a anunțat că e bolnavă și a lipsit de la ședința online. Conducerea a invitat-o din nou la ședința de marțea viitoare, iar discuția continuă atunci, a spus un purtător de cuvânt al grupului. În aceeași zi se reunește și grupul întreg. Cazul apasă pe tratativele pentru un guvern al partidului Die Linke cu Verzii și SPD, pentru că discuția despre antisemitism le-a îngreunat de la început. Verzii și SPD vor să negocieze coaliția. Dacă ea se formează, șefa grupului, Elif Eralp, ar putea fi prima din partidul ei care conduce guvernul landului Berlin. Emde a intrat pentru prima dată în parlament la alegerile din 20 septembrie, cu un mandat direct în Neukölln, câștigat cu 46,2% din voturile pentru candidații de circumscripție. În campanie a susținut că dreptul la existență îl au oamenii, nu statele, și a repetat asta joia trecută într-un videoclip pe Instagram: „Îmi susțin afirmațiile și nu retrag niciuna dintre ele.” După aceea, conducerea grupului a anunțat că nu mai vede o bază de colaborare cu ea. Cu două zile înainte semnase o declarație despre antisemitism care recunoaște dreptul Israelului la existență, iar apoi a criticat-o. Președinta federală a partidului, Ines Schwerdtner, a apărat luni seara, la n-tv, opinia lui Emde: „Nu sunt de acord, spun doar că, din punctul de …
Die Linke, Verzii și SPD din Berlin vor să susțină dreptul de vot pentru toți străinii care locuiesc de cinci ani în Germania, arată documentul discuțiilor lor exploratorii. Documentul, la care au ajuns partidele care discută o posibilă coaliție la Berlin, vorbește despre dreptul de a vota și de a candida la nivel local și de land, „în limitele competențelor noastre”. Cele trei partide spun că participarea nu trebuie să depindă niciodată de pașaport. Primarul spune că un land nu poate introduce singur votul Primarul guvernant al Berlinului, Kai Wegner, de la CDU, consideră ideea imposibil de pus în practică. „Din fericire, dreptul de vot nu este ceva ce poate fi schimbat după bunul plac”, a scris el pe Facebook. Dreptul de vot este legat de cetățenia germană, cu o singură excepție, cea a cetățenilor Uniunii Europene la alegerile locale, a precizat Wegner. Aceeași excepție o prevede articolul 28 din Legea fundamentală, pentru alegerile din comune și districte. Încă din 1990, spune Wegner, Curtea Constituțională Federală a stabilit că landurile nu pot introduce un drept de vot general pentru străini. De aceea, Linke și posibilii ei parteneri nu l-ar putea hotărî printr-o simplă lege a landului nici pentru parlamentul Berlinului, nici pentru consiliile de sector. Ar fi nevoie cel puțin de o modificare a Legii fundamentale, cu majorități de două treimi în Bundestag și în Bundesrat, …
Birgit Hesse, de la SPD, a fost realeasă marți președinta Landtagului din Mecklenburg-Vorpommern, cu 39 din cele 71 de voturi, în fața candidatului AfD, care a primit 31. AfD a câștigat alegerile din 20 septembrie, înaintea SPD, partidul șefei guvernului landului, Manuela Schwesig, și a cerut funcția, invocând practica parlamentară prin care aceasta revine celui mai mare grup. SPD, Die Linke și Verzii au anunțat dinainte că nu vor vota niciun candidat al AfD pentru conducerea parlamentului, pentru că văd în declarațiile publice ale AfD o piedică în calea unei conduceri imparțiale. Împreună au 39 de locuri: SPD are 29, Linke și Verzii câte cinci, iar AfD are 32. Un buletin anulat și o președintă care rămâne Hesse conduce Landtagul din 2019, iar candidatul AfD, Carlos Dias Rodrigues, e la primul mandat în parlament. Un buletin a fost declarat nul. Martin Schmidt, din grupul AfD, spune că comisia electorală l-a invalidat din cauza unei corecturi făcute de mână. După vot, Hesse a mulțumit pentru încredere și a vorbit despre alegerile din septembrie, la care participarea a fost de 78%, un nivel depășit doar la alegerile pentru parlamentul landului din 1998: „Acest rezultat al alegerilor și participarea la vot arată vitalitatea democrației noastre”. SPD, Linke și Verzii negociază acum formarea guvernului, iar CDU, FDP și BSW nu au intrat în parlament. Regulamentul nou și alegerea …
Noul parlament din landul Mecklenburg-Vorpommern se reunește marți la Schwerin și alege un președinte între Carlos Rodrigues, candidatul AfD, și Birgit Hesse, candidata SPD. Cei 71 de deputați au fost aleși pe 20 septembrie 2026. AfD, cea mai mare grupare, are 32 de locuri, SPD 29, iar Die Linke și Verzii câte cinci; ultimele trei, cu 39 de locuri, au majoritatea și vor să formeze împreună guvernul. CDU, FDP și BSW nu au intrat în parlament, potrivit Deutschlandfunk. Hesse conduce parlamentul din 2019, iar cele trei partide care negociază coaliția au anunțat că o vor vota. Potrivit Deutschlandfunk, alegerea ei e probabilă, iar a lui Rodrigues, nu. AfD cere funcția în numele unui obicei parlamentar: cea mai mare grupare ar avea dreptul la președinție. Rodrigues, la primul mandat și, la fel ca Hesse, fost polițist, spune: „Cetățenii au fost întrebați, cetățenii au răspuns”. Trei partide refuză un loc în conducerea parlamentului pentru AfD Ședința o deschide Ralf Mucha (SPD), nu cel mai în vârstă deputat: din 2021, regula e vechimea în mandat a deputaților fără funcții în guvern, iar cel mai vechi, Till Backhaus, cu 36 de ani, este ministru al agriculturii. Linke a propus-o pentru vicepreședinție pe Simone Oldenburg, iar Verzii pe Maya Tischler; AfD nu a numit încă pe nimeni pentru vicepreședinție. Șefii grupurilor SPD, Linke și Verzii au scris într-o scrisoare: „Cu voturile …
Politicieni din CDU/CSU discută o formulă prin care anii de creștere a copiilor ar conta mai puțin la pensia anticipată fără reduceri după 45 de ani de contribuții, scrie tabloidul conservator Bild. Pensia, numită în politică „pensia la 63 de ani”, le permite celor cu 45 de ani de contribuții să iasă la pensie cu până la doi ani înainte de vârsta standard și fără nicio reducere. Anul trecut au ales-o 262.000 de oameni, adică 28% dintre noii pensionari. În cei 45 de ani se iau în calcul și creșterea copiilor, serviciul militar sau civil, locurile de muncă cu venituri mici și anumite perioade de șomaj. Potrivit Bild, care citează surse din coaliție, pensia ar rămâne oficial în vigoare, dar creșterea copiilor sau îngrijirea unei rude ar fi luate în calcul mai puțin sau deloc. Pentru mulți angajați ar putea crește astfel numărul de ani lucrați cerut. „Ar fi o concesie serioasă față de SPD”, a spus pentru Bild un deputat CDU/CSU, pe care ziarul nu îl numește. Thorsten Frei, șeful grupului parlamentar CDU/CSU în Bundestag, a spus duminică seara la televiziune că 45 de ani de contribuții sunt „în unele cazuri, chiar numai 38 de ani de muncă” și că se poate discuta ce înseamnă ani de contribuție. Die Zeit scrie, la rândul ei, că o direcție asemănătoare se are în vedere și la social-democrați: „În SPD se gândește într-o direcție asemănătoare.” Dintre cei 262.361 de oameni care au …
Emisiunea „Hart aber fair” de la ARD a dezbătut luni seara dacă Germania mai are nevoie de cei circa 1,8 milioane de funcționari publici cu statut special. Subiectul a pornit de la costuri și de la echitate. Una dintre întrebări a fost dacă mai e firesc ca acești funcționari să nu plătească contribuții la asigurările sociale. Potrivit unui sondaj Infratest dimap, 84% dintre germani cer ca și ei să plătească contribuții pentru pensie, iar numărul funcționarilor a crescut cu 100.000 din 2020. Roman Poseck (CDU), ministrul de interne din landul Hessa, a spus că statul are mai ales o problemă de cheltuieli: Hessa dă pe personal 13 miliarde din aproximativ 40 de miliarde de euro ale bugetului, adică fiecare al treilea euro. Rainer Brüderle (FDP), fost ministru federal al economiei și președinte al Asociației Contribuabililor din Renania-Palatinat, a spus că povara pensiilor înseamnă miliarde pe care landurile nu le au: „Nu ne permitem să plătim asta.”. Polițiștii, acceptați de toți; profesorii, disputați Invitații au fost de acord că polițiștii, pompierii și justiția au nevoie de acest statut. Jessy Wellmer, jurnalistă și autoarea unui documentar ARD despre funcționarii publici, a întrebat: „Ar trebui plătiți polițiștii în funcție de numărul de arestări?”. Despre profesori și administrație, părerile s-au împărțit. Poseck a numit tema una de dreptate, iar pensionara Elisabeth van der …
Conducerea grupului parlamentar Die Linke din Berlin discută marți, într-o ședință online, ce se întâmplă cu deputata Vanessa Emde, care ar putea fi exclusă din grup. Die Linke a câștigat alegerile din 20 septembrie, cu 25,7% din voturi, înaintea CDU (18,8%), a AfD (16,3%) și a Verzilor (14,3%); SPD a obținut 12,1%, cel mai slab rezultat al ei. Fosta coaliție CDU–SPD și-a pierdut majoritatea, iar acum se încearcă o guvernare cu Die Linke, Verzii și SPD, în care șefa grupului, Elif Eralp, ar putea deveni primul primar guvernant al Berlinului din partea partidului ei. Emde, aleasă direct în parlamentul landului Berlin într-o circumscripție din sectorul Neukölln, a mizat în campanie pe solidaritatea cu palestinienii și a susținut că dreptul la existență aparține oamenilor, nu statelor. Joia trecută a repetat asta într-un video pe Instagram: „Îmi mențin declarațiile și nu retrag niciuna dintre ele.” Ulterior a criticat și declarația împotriva antisemitismului pe care o semnase, ca toți membrii grupului, cu două zile înainte; textul include recunoașterea dreptului Israelului la existență. Conducerea grupului a anunțat apoi că nu mai vede nicio bază de colaborare cu ea. Copreședintele grupului, Tobias Schulze, a spus pentru postul public rbb că „nu există o bază comună de lucru”. Emde susține că poziția ei e acoperită de dreptul internațional. Ea a transmis că nu se lasă abătută de …
AfD rămâne pe primul loc în ultimul sondaj lunar al institutului YouGov, cu 28% din intențiile de vot, cu un punct mai puțin decât în septembrie. CDU/CSU nu se mișcă: rămâne la 18%, iar distanța față de AfD scade de la 11 la 10 puncte procentuale. Sondajul întreabă pe cine ar vota oamenii dacă duminica viitoare ar fi alegeri pentru Bundestag. SPD câștigă un punct și ajunge la 14%, iar Verzii rămân la 16%, două puncte în spatele CDU/CSU. Die Linke are 10%, FDP 5%, iar BSW pierde un punct și coboară la 3%. Potrivit Welt, AfD pierde teren față de CDU/CSU pentru prima dată din iulie, iar cei 18% ai CDU/CSU sunt cea mai mică valoare măsurată de YouGov pentru cele două partide de când face sondaje regulate, din 2017. Tot Welt notează că Verzii au cel mai bun scor din mai 2023, iar FDP se află a cincea lună la rând exact pe pragul de 5%. Alte institute de sondare măsoară alte distanțe între AfD și CDU/CSU, arată Welt: 11 puncte la Insa și la GMS, șapte la Forsa, Infratest dimap și Forschungsgruppe Wahlen, cinci la Allensbach. YouGov a intervievat online, între 16 și 19 octombrie, 2.202 persoane cu drept de vot; 1.773 dintre ele și-au declarat intenția de vot. Institutul indică, pentru eșantionul total, o marjă de eroare de plus sau minus 2,09 puncte procentuale la un scor de 50% și de plus sau minus 0,91 puncte procentuale la unul de 5%. În altă parte a aceluiași sondaj, 46% dintre …
AfD a confirmat că un furnizor al său de găzduire a fost atacat în septembrie, iar necunoscuți susțin că au publicat online circa 421.000 de e-mailuri ale partidului. Partidul spune că e vorba de puține căsuțe poștale, în mare parte nefolosite de ani buni. „În septembrie 2026 a avut loc un atac informatic asupra unui furnizor de găzduire al partidului nostru, în urma căruia se pare că au fost copiate ilegal părți din câteva căsuțe poștale – dintre care majoritatea nu mai erau folosite de ani de zile”, a transmis AfD la cerere. Căsuțele actuale ale organizației federale a partidului nu au fost afectate, iar atacul a fost descoperit repede și oprit, iar toți utilizatorii au fost informați, spune AfD. Cei care au pus datele online afirmă că ele vin din zece căsuțe poștale, între care un cont pe numele lui Alexander Gauland, fost președinte al partidului, și unul pe care AfD îl indica altădată drept contact al sediului federal. Dacă mesajele sunt autentice, nu se știe. AfD verifică publicarea și spune că poate face o primă evaluare abia după ce termină verificarea. Potrivit tabloidului conservator Bild, printre documente ar fi mesaje de la Alice Weidel, de la Alexander Gauland și de la deputatul Leif-Erik Holm. Ar mai fi facturi, extrase de cont, copii ale unor acte de identitate, cereri de înscriere și liste de membri ai unor organizații locale ale AfD din Renania de …
Markus Söder, șeful guvernului Bavariei, a anunțat luni o lege specială care să grăbească construcțiile și autorizările pentru candidatura Münchenului la Jocurile Olimpice de vară. Germania își propune orașul pentru Jocurile Olimpice și Paralimpice din 2036, 2040 sau 2044, după ce DOSB a ales Münchenul în concursul intern pentru candidatura națională. Pentru a ajunge la 2036, Söder vrea scurtarea procedurilor de planificare și de autorizare. Bild, tabloid conservator, îi redă astfel declarațiile: „Trebuie să ne facem planurile pentru 2036”, a spus Söder, care adaugă: „Germania nu trebuie să se blocheze singură”. Söder cere și autorităților federale un cadru legal asemănător, ca procedurile judiciare să nu mai dureze la nesfârșit. „Și la nivel federal trebuie grăbite procedurile judiciare pentru Jocurile Olimpice, ca să nu existe un șir nesfârșit de instanțe”, a declarat liderul CSU. Pentru 2036, Comitetul Internațional Olimpic a numit șase posibili rivali ai Münchenului: Qatar, India, Coreea de Sud, Ungaria, Turcia și Africa de Sud. Söder recunoaște că ținta e mai grea decât 2040, dar vede și un avantaj: „2036 ar putea fi mai simplu, fiindcă atât de mulți nu sunt încă pregătiți”. După primele discuții din mediul olimpic, spune el, orașul are „șanse reale”. Primarul Dominik Krause, de la Verzi, a spus că administrația verifică acum toate calendarele, ca să afle ce poate fi gata …
Conducerea SPD din Berlin a votat luni, cu 26 de voturi la 3, începerea negocierilor de coaliție cu Die Linke și Verzii. Social-democrații sunt primii dintre cele trei partide care dau acordul. Verzii decid în aceeași seară, la un congres restrâns, iar Die Linke abia pe 31 octombrie, pentru că Berlinul are două săptămâni de vacanță de toamnă; dacă ambele spun da, negocierile pot începe la începutul lui noiembrie. Die Linke a câștigat alegerile din 20 septembrie pentru parlamentul Berlinului, cu 25,7% din voturi, urmată de CDU (18,8%), AfD (16,3%), Verzi (14,3%) și SPD (12,1%, cel mai slab rezultat al său); coaliția CDU–SPD de până acum și-a pierdut majoritatea. Liderul grupului Die Linke din parlament, Elif Eralp, ar putea deveni prima persoană din partidul ei în funcția de primar guvernant. „Am reușit să includem cu succes foarte multe poziții ale SPD în discuțiile preliminare și vrem să continuăm acest lucru și în negocierile de coaliție”, au declarat președinții SPD din Berlin, Bettina König și Steffen Krach. Ei spun că acordul împotriva antisemitismului și o înțelegere similară privind crima organizată rămân condiția de bază a colaborării. Totodată, urmează să fie analizată organizarea unui vot al membrilor SPD asupra coaliției. Preluarea a 160.000 de locuințe, în documentul preliminar Documentul preliminar, prezentat sâmbătă, prevede preluarea în proprietate comună, contra …
Berlin ·
Folosim cookie-uri, inclusiv de la Google, pentru statistici și reclame. Le pornim doar dacă accepți. Poți schimba oricând alegerea din subsol.
