Europa: căldura din vara 2026 a ucis circa 50.000 de oameni în orașe, estimează cercetători britanici

Estimarea aparține unor cercetători de la Imperial College London și de la London School of Hygiene & Tropical Medicine^1,2 . Ei au analizat 854 de orașe din 30 de țări (statele Uniunii Europene, Regatul Unit, Norvegia și Elveția), în care trăiește circa 40% din populația acestor țări^1,2 . Aproape două treimi dintre decese, 32.619, le pun pe seama încălzirii provocate de oameni; fără ea, bilanțul ar fi fost de circa 18.000³ .

Cu peste 70% mai multe decese decât în verile-record din 2003 și 2022

Pentru 2022, în aceeași regiune se estimează circa 29.000 de decese din cauza căldurii, dintre care 59% puse pe seama schimbărilor climatice¹ . Bilanțul din 2026 depășește cu peste 70% atât vara aceea, cât și vara din 2003³ .

În orașele analizate, Italia are cele mai multe decese estimate, 13.303, urmată de Franța (7.268), Spania (6.824), Germania (6.340) și Regatul Unit (4.354)³ . Raportat la populația orașelor analizate, țările cel mai grav lovite sunt Malta, Italia și Ungaria, iar pentru Napoli sunt estimate 815 decese la un milion de locuitori³ .

Aproape o treime din decese, în două săptămâni de caniculă

Aproape o treime din decesele estimate au avut loc între 17 iunie și 1 iulie; atunci temperaturile au fost în medie cu cinci grade peste media din 1991–2020¹ . „Putem spune cu destul de multă certitudine că vara 2026 a fost cea mai gravă de la începutul înregistrărilor în privința mortalității cauzate de căldură în mare parte a Europei”Originalul · de · sursa 1, Saarbrücker Zeitung„Wir können mit ziemlicher Sicherheit sagen, dass der Sommer 2026 der schlimmste seit Beginn der Aufzeichnungen war, was die hitzebedingte Sterblichkeit in weiten Teilen Europas angeht” · www.saarbruecker-zeitung.de ↗, a spus Clair Barnes, cercetătoare la Imperial College¹ .

Victimele nu au fost doar bătrâni: aproape jumătate, 22.502, aveau peste 85 de ani, dar circa 6.000 aveau sub 65 de ani, printre ei 833 între 20 și 44 de ani^1,3 . Epidemiologul Pierre Masselot, de la London School of Hygiene & Tropical Medicine, spune că orașele sunt prost adaptate la temperaturile în creștere și cere să fie răcorite prin mai multe spații verzi și mai puțină poluare, iar oamenii să primească îngrijire medicală¹ .

Cifrele sunt estimări, nu decese numărate^1,3 . Cercetătorii au calculat, din date începând din 2000, legătura dintre temperaturi și mortalitate, au comparat-o cu statisticile raportate, apoi au refăcut calculul pentru o lume fără încălzirea provocată de oameni; diferența dă decesele atribuite încălzirii provocate de oameni^1,3 .

David García-García, de la institutul spaniol de sănătate Carlos III, a numit studiul o contribuție valoroasă, pentru că permite comparații în toată Europa, dar a subliniat că cifrele vin din modele și nu includ decesele raportate efectiv în vară³ . În Europa încă mor mai mulți oameni din cauza frigului decât a căldurii, însă cercetătorii se așteaptă ca decesele din cauza căldurii să crească mai repede decât scad cele din cauza frigului³ .