Lume: cercetătorii cer declararea schimbărilor climatice ca urgență globală de sănătate

Raportul, condus de University College London, în colaborare cu OMS, e opera a 146 de cercetători din peste 100 de instituții și din peste 30 de țări^2,3 . Autorii recomandă ca OMS să creeze un mecanism prin care să recunoască oficial schimbările climatice drept urgență de sănătate și să coordoneze răspunsul mondial^2,3 . O comisie paneuropeană ceruse OMS același lucru cu câteva luni înainte¹ .

Autorii atribuie schimbărilor climatice 68% din decesele legate de căldură în 2016–2023, față de 55% în deceniul anterior; bilanțul total mediu al căldurii este estimat la peste 540.000 de morți anual^1,3 . Pentru 2023, estimarea ajunge la 710.000 de decese, dintre care 71,5% sunt atribuite schimbărilor climatice^1,3 .

Pierderi economice și secetă

Căldura a redus și capacitatea de muncă: autorii estimează că, în 2025, economia mondială a pierdut astfel venituri potențiale de circa 1.070 de miliarde de dolari, adică 0,91% din producția ei^1,3 . Pierderile au depășit o mie de miliarde de dolari pentru al treilea an la rând³ . Agricultura și construcțiile au suportat cea mai mare parte a lor; pierderile totale echivalează cu 3,9% din PIB în Asia de Sud-Est, cu 3,2% în Africa și cu 0,2% în Europa³ .

În 2025, mai mult de jumătate din uscatul planetei (51,8%) a trecut printr-o secetă extremă de cel puțin o lună, al doilea cel mai grav an după 2023^1,3 . În 2016–2025, suprafața afectată de secetă a crescut cu peste 700% mai repede decât în 2006–2015^1,3 . În schimb, ploile foarte puternice au atins în fiecare an din 2016–2025 circa 17,2% din uscat, față de 14,8% în deceniul precedent^2,3 .

„Nu este o înrăutățire treptată, ci o schimbare bruscă, ce trebuie recunoscută drept ceea ce este: o urgență globală de sănătate”Originalul · de · sursa 2, ABC News„This isn't a gradual worsening; it's a step change that must be recognized as the global health emergency it is” · abcnews.com ↗, a spus Marina Romanello, care conduce Lancet Countdown^2,3 .

Investițiile în energie curată cresc, dar combustibilii fosili rămân baza

Cifrele arată și progrese: energia curată a primit în 2025 circa 2.100 de miliarde de dolari, un record și cu 82% mai mult decât combustibilii fosili^2,3 . În cel puțin 77 de țări, poluarea provocată de combustibilii fosili a scăzut din 2016, iar autorii estimează că aerul mai curat a prevenit circa 323.000 de decese pe an^2,3 . Totuși, combustibilii fosili asigură încă peste 80% din energia lumii, iar poluarea aerului pe care o produc ucide, potrivit estimării autorilor, circa 2,73 milioane de oameni pe an^2,3 .

Raportul arată că cele mai mari 100 de companii de petrol și gaze plănuiesc ca în 2040 să producă cu 150% mai mult decât ar permite limitarea încălzirii la 1,5 grade Celsius^3,4 . Pentru adaptarea sistemelor de sănătate, costul minim calculat până acum de țările în curs de dezvoltare e de 3,3 miliarde de dolari pe an, dar în 2024 au fost promise fonduri de doar 1,1 miliarde³ .

Banii pentru ajutor extern se împuținează: autorii raportului arată că Statele Unite au redus ajutorul public pentru dezvoltare, din care o parte merge spre sănătate și adaptare la climă, de la 65,5 miliarde de dolari în 2024 la 44,8 miliarde estimate pentru 2026¹ . Germania l-a redus în aceeași perioadă cu 7,4 miliarde de dolari¹ . Handelsblatt apreciază că scăderea sprijinului dat de statele industrializate țărilor sărace va fi probabil discutată și la conferința mondială pentru climă din Turcia¹ .