Armenia: aproape 200 de state adoptă la Erevan decizii pentru protejarea naturii

Erevan — Conferința are loc din doi în doi ani și este independentă de conferințele anuale ONU pentru climă. Statele care au aderat la Convenția ONU privind diversitatea biologică discută la ea măsuri împotriva dispariției speciilor și a pierderii habitatelor naturale, iar țara-gazdă organizează întâlnirea și conduce negocierile² . La COP17 trebuia verificat și cât s-a făcut din cele 23 de obiective ale acordului mondial pentru natură din 2022, între care protejarea a 30% din suprafața uscatului și a mărilor până în 2030; potrivit unui raport ONU, țările fac prea puțin^1,5 .

Pe parcursul negocierilor, formulările din documentele finale au fost atenuate, iar unele pasaje au fost șterse; multe puncte le-a blocat, printre alții, Rusia, relatează Tagesschau² . Disputate au fost trimiterile la drepturile omului, la subvențiile care dăunează naturii (de exemplu cele pentru combustibili fosili, agricultură intensivă și pescuit excesiv) și la tratatul ONU privind înaltele mări^1,2,4 . Până la capăt s-a negociat un compromis privind drepturile de participare ale populațiilor indigene la decizii, iar statele au adoptat și un document cu strategii pentru accelerarea, până în 2030, a aplicării obiectivelor de protecție a speciilor² . Negocierile au durat mai mult decât s-a planificat, iar versiunile finale ale textelor adoptate nu erau încă publicate¹ .

Organizațiile de mediu sunt ușurate, dar rezervate

Organizațiile de mediu au primit vestea cu ușurare, dar ele și cercetătorii judecă deciziile drept puțin ambițioase^1,2 . „Nu e deosebit de interesantă sau detaliată”Originalul · de · sursa 2, Tagesschau (ARD)„nicht besonders aufregend oder detailliert” · www.tagesschau.de ↗, a spus despre înțelegere Catherine Weller, de la organizația Fauna & Flora, pentru agenția AFP² . WWF International vede în schimb un rezultat cu puncte tari și slabe, dar pozitiv în ansamblu^1,2 .

„Ritmul și amploarea măsurilor sunt departe de a fi suficiente pentru a face față crizei biodiversității”Originalul · de · sursa 3, taz„Das Tempo und der Umfang der Maßnahmen reichen bei weitem nicht aus, um der Biodiversitätskrise zu begegnen” · taz.de ↗, a declarat An Lambrechts, expertă în politici pentru biodiversitate la Greenpeace International³ . Brian O’Donnell, directorul organizației Campaign for Nature, vede în numărul tot mai mare de planuri naționale pentru biodiversitate un semn că ambiția de a proteja 30% din suprafață până în 2030 nu a slăbit, dar spune că progresul rămâne mult prea lent³ .

Contribuțiile cerute altor state rămân voluntare

Germania a insistat ca mai multe state să plătească pentru protejarea naturii în țările mai sărace, de exemplu statele din Golf, care s-au îmbogățit în ultimele decenii; textul final le invită însă doar la contribuții voluntare² . O’Donnell spune că, potrivit unor cercetări noi, finanțarea internațională pentru ariile protejate a scăzut pentru al doilea an la rând, de la peste 1,2 miliarde de dolari în 2023 la 1 miliard în 2025^3,6 .

Au rămas deschise întrebările despre cum vor fi administrați și plătiți banii pe care statele și companiile din Nord îi pun la dispoziție pentru natura din Sud, dar și despre cum vor fi aplicate concret cele 23 de obiective³ . Greenpeace enumeră printre obstacole finanțarea insuficientă, constrângerile fiscale și datoriile statelor, fondurile aproape epuizate ale Fondului Cali și nevoia urgentă de a reforma subvențiile dăunătoare³ .

Ministrul german al mediului, social-democratul Carsten Schneider, a spus că la Erevan a avut loc o „evaluare sinceră a situației”Originalul · de · sursa 3, taz„ehrliche Bestandsaufnahme” · taz.de ↗³ . Europenii au negociat unitar și ferm pentru natură, a adăugat el, dar au existat și state care au frânat, pentru că voiau să-și asume mai puțină responsabilitate, inclusiv în chestiuni financiare³ .

Armenia, criticată de un politolog și de o activistă

Politologul Eric Hacopian a criticat pe CivilNet, un site de presă independent, guvernul armean, pentru că nu a folosit ocazia de a aduce pe agenda internațională adevăratele probleme ale țării³ . Activista Anna Shahnazarjan, de la organizația Armenian Environmental Front, a spus că guvernul nu a vorbit despre teme critice, precum mineritul și mina de aur de la Amulsar, și că Armenia a fost doar organizator de eveniment, nu un adevărat participant³ . Participanți din delegația europeană au lăudat însă priceperea președinției armene în negocieri³ .

Tot sâmbătă s-a încheiat, la Hobart, în Tasmania, reuniunea anuală a CCAMLR: nu a fost adoptată nicio arie marină protejată dintre cele propuse în Oceanul Sudic și nici măsuri noi de precauție pentru krill, un crustaceu amenințat³ .

Următoarea conferință, în 2028, o va găzdui Ecuadorul, la Quito^1,2,3 . Țara sud-americană a câștigat un vot secret la limită, cu 55 de voturi față de 53 pentru Panama² .