Lume: un raport avertizează că depășirea a 1,5 grade ar provoca pierderi ireversibile de gheață

Raportul, „Overshoot and the Cryosphere: Averting Global Meltdown” („Depășirea pragului și gheața planetei: evitarea topirii globale”), a fost publicat luni, 2 noiembrie, de International Cryosphere Climate Initiative (ICCI) și reunește peste 80 de oameni de știință care studiază regiunile polare și montane² . Lumea și-a propus să oprească încălzirea la 1,5 grade față de epoca preindustrială, dar ținta nu mai poate fi respectată, spune ONU: ea va fi depășită cel puțin o vreme, ceea ce specialiștii numesc „overshoot”^1,3 .

Gheața reacționează deja puternic: calotele polare care acoperă Groenlanda și Antarctica se topesc acum de aproximativ șase ori mai repede decât în anii 1990¹ . Depășirea trebuie ținută la minimum absolut, spune James Kirkham, autorul principal al raportului: „Temperaturile trebuie readuse cât mai repede mult sub 1,5 grade, pentru a reduce riscurile.”Originalul · de · sursa 1, Handelsblatt„Die Temperaturen müssen so schnell wie möglich wieder deutlich unter 1,5 Grad gesenkt werden, um die Risiken zu verringern.” · www.handelsblatt.com ↗¹

Raportul: nivelul mării va crește cu mai mulți metri de-a lungul secolelor

O creștere a nivelului mării cu mai mulți metri de-a lungul secolelor este deja inevitabilă, spune raportul, iar ceea ce contează este cât de repede se produce^1,2 . Cu cât încălzirea depășește pragul mai mult și mai mult timp, cu atât creșterea va fi mai mare: calotele glaciare devin mai instabile, iar nivelul mării poate urca cu mai mulți metri în următoarele secole, peste ce pot suporta zonele de coastă și cele joase¹ . Un ritm mai lent ar da unor comunități timp să se adapteze sau să se mute^2,3 .

În munți, mai puțină gheață și mai puțină apă

Pierderea ghețarilor și a stratului de zăpadă sporește riscul de pericole în zonele montane, de la avalanșe de gheață și de roci până la lipsa apei¹ . Elveția a pierdut 20% din gheața ghețarilor în ultimii cinci ani, arată raportul „State of the Cryosphere 2026” („Starea gheții planetei în 2026”), publicat odată cu primul² . Chiar dacă încălzirea rămâne în jur de 1,5 grade, jumătate dintre ghețarii de azi vor dispărea până în 2100, ceea ce afectează trei miliarde de oameni care depind sezonier de apa stocată în gheață și zăpadă, spun autorii acestui al doilea raport³ .

Permafrostul a început să se dezghețe la mult sub un grad de încălzire, iar procesul se accelerează cu fiecare creștere în plus a temperaturii, iar dezghețul eliberează în fiecare an gaze cu efect de seră în cantități comparabile cu emisiile unor țări industrializate și slăbește fundația așezărilor și a infrastructurii¹ .

Emisii reduse cu 5% pe an și dioxid de carbon scos din aer

Pentru a limita depășirea, raportul cere reducerea emisiilor cu cel puțin 5% pe an, începând de acum, și neutralitate climatică până la jumătatea secolului² . Pentru a anula depășirea pe termen lung, omenirea ar trebui apoi să elimine din atmosferă mai mult CO2 decât emite¹ . Cu măsuri urgente, încălzirea ar putea fi limitată la 1,7 grade peste nivelul preindustrial timp de circa două decenii și ar putea scădea la 1,2 grade până în 2100, dacă dioxidul de carbon e eliminat și stocat durabil, spun autorii³ . O revenire sub 1,5 grade ar permite ca gheața marină și ghețarii să se refacă parțial în decenii sau secole^2,3 .

Directoarea ICCI, Pam Pearson, a comparat situația cu ratarea unei ieșiri de pe autostradă: cine o pierde nu renunță la destinație, ci se întoarce la prima ocazie, iar mersul înainte cu viteză maximă agravează lucrurile^1,3 . Raportul apare înaintea conferinței COP31, din Turcia² .