Germania: presa verifică e-mailurile Alternativei pentru Germania, publicate de hackeri

Berlin — Correctiv a constatat că partidul a păstrat ani la rând, într-un sistem accesibil public, datele private ale a cel puțin 1.000 de jurnaliști² . Pe fotografiile legitimațiilor de presă se văd adresele lor de domiciliu² . Partidul a confirmat scurgerea în comunicate, dar a anunțat că nu răspunde la întrebări despre ea² .

Fotografiile legitimațiilor stăteau pe site-ul partidului

Fotografiile erau salvate pe site-ul oficial al partidului, afd.de, arată testele Correctiv, iar partidul le-a scos abia după ce redacția a întrebat despre ele² . Le putea vedea oricine avea adresa exactă a fișierului, iar acolo au stat probabil ani de zile² .

Jurnaliștii care vor să relateze de la congresele partidului trebuie să se acrediteze, iar AfD cere, pe lângă nume, e-mail și publicație, numărul legitimației de presă și o copie a ei, deși pe legitimații apare de obicei și adresa de acasă² . Pe pagina de informare despre protecția datelor, partidul scrie că, după verificarea statutului de jurnalist, „copia legitimației dumneavoastră de presă este ștearsă sau distrusă imediat”Originalul · de · sursa 2, Correctiv„so wird die Kopie Ihres Presseausweises unverzüglich gelöscht bzw. vernichtet” · correctiv.org ↗² .

Într-un e-mail de la sfârșitul lui noiembrie 2017, trimis înaintea congresului de la Hanovra din decembrie, un angajat al AfD i-a scris pe atunci purtătorului de cuvânt al partidului, Christian Lüth, și lui Hans-Holger Malcomeß, conducătorul centralei federale: „Atașat, lista centralizată a presei. Roșu = exclus”Originalul · de · sursa 2, Correctiv„Anbei die konsolidierte Presseliste. Rot = Raus” · correctiv.org ↗² . Mesajului îi era atașată o listă cu circa 240 de jurnaliști, cu nume, e-mail, publicație, numărul legitimației și un link către fotografia ei² . Datele publicate conțin și o copie a bazei de date a site-ului afd.de, cu cererile de acreditare la aproape toate congresele federale din 2017–2025; Correctiv a numărat circa 1.500 de acreditări² .

Autoritatea berlineză verifică, iar organizațiile de jurnaliști critică

Autoritatea pentru protecția datelor din Berlin a deschis o procedură de verificare privind scurgerea; cazul legitimațiilor îi era necunoscut și l-a inclus în verificare după semnalul Correctiv² . Un purtător de cuvânt a spus că datele pot fi stocate doar dacă e necesar pentru scopuri legitime, dar nu a comentat concret scurgerea, cu trimitere la procedura în curs² .

Peter Hense, de la firma de avocatură Spirit Legal, consideră că AfD a procedat ilegal: durata admisă de stocare a fost depășită, iar stocarea nu respecta standardele tehnice actuale² . Celor afectați le recomandă să depună plângere la autoritatea berlineză și să dea partidul în judecată² . Sindicatul DJU consideră că e „o încălcare clară”Originalul · de · sursa 2, Correctiv„eindeutigen Verstoß” · correctiv.org ↗ a protecției datelor și avertizează că „Jurnaliștii sunt tot mai expuși represiunii din partea AfD”Originalul · de · sursa 2, Correctiv„Journalistinnen und Journalisten sind zunehmend Repressionen seitens der AfD ausgesetzt” · correctiv.org ↗² . Partidul nu a răspuns întrebărilor Correctiv despre liste, fotografii și protecția datelor² .

Asociația DJV privește stocarea pe termen lung a datelor sensibile ale jurnaliștilor, fără o necesitate vizibilă, „extrem de critic”Originalul · de · sursa 2, Correctiv„äußerst kritisch” · correctiv.org ↗² . Consiliul german de presă a spus că o comisie permanentă a sa plănuia deja să discute, în acest an, adresele private de pe legitimațiile de presă; redacțiile pot tipări de pe acum pe legitimație adresa redacției, nu pe cea privată² .

Redacțiile verifică mailurile și discută ce au voie să publice

Hackerii au pus datele pe un site, pe două niveluri: pe primul se văd doar rezumate făcute cu ajutorul inteligenței artificiale, nu și fișierele originale, iar pe al doilea se află o arhivă de 281 GB, distribuită printr-o rețea în care utilizatorii își schimbă datele direct între ei² . Semnăturile digitale DKIM lipsesc pentru o parte din date, ceea ce îngreunează verificarea, iar Correctiv spune că verifică el însuși autenticitatea documentelor² .

Reporterii Focus Ulf Lüdeke și Lukas Koperek au citit și mailurile Alicei Weidel, copreședinta AfD, despre care am mai scris³ . Koperek a remarcat în ele o constantă: Weidel nu spune că ceva i se pare respingător, ci că dăunează partidului³ . El crede că de aici s-ar putea trage concluzia că ea s-a înțeles cu Björn Höcke, politician foarte influent în partid³ . Pentru Lüdeke, esențial este că Weidel îi susține și azi pe politicieni ca Höcke, iar aceste e-mailuri sunt interesante „fiindcă avem dovada scrisă”Originalul · de · sursa 3, Focus„weil man es schwarz auf weiß hat” · www.focus.de ↗³ .

Pentru Valerie Höhne, redactoare la Süddeutsche Zeitung și membră a echipei care lucrează cu datele, e limpede că jurnaliștii pot relata din mailuri obținute ilegal de hackeri¹ . „Nu publicăm numele reale sau numerele de telefon ale persoanelor private”Originalul · de · sursa 1, Übermedien„Es ist ja nicht so, dass wir Klarnamen oder Telefonnummern von Privatpersonen veröffentlichen würden” · uebermedien.de ↗, a spus ea într-un podcast al site-ului Übermedien¹ . Redacțiile prezintă ce consideră relevant pentru publicul german despre un partid care, în opinia ei, ar putea prelua puterea de guvernare¹ . Echipa ei nu a găsit încă dovada decisivă, dar privirea în interiorul partidului este, spune Höhne, extrem de interesantă¹ .