Guvernul federal a adoptat pe 28 octombrie o ordonanță care extinde verificările de securitate la angajații din mai multe instalații vitale, pentru a reduce riscul de sabotaj din interior. Ordonanța stabilește din nou care autorități și părți de întreprinderi sunt sensibile din punct de vedere al securității. Ea vizează sabotajul din interior, adică acțiunile unor oameni cu acces la instalații importante. Bundestagul înăsprise deja verificările printr-o modificare a legii, iar ordonanța lărgește acum cercul activităților și instituțiilor în care se poate cere o verificare. Guvernul își motivează decizia prin creșterea pericolului unor atacuri sub pragul războiului, precum sabotajul sau spionajul. În centrul atenției e Rusia, a cărei amenințare a crescut mai ales de la începutul războiului din Ucraina, în 2022, după autoritățile de securitate. „Amenințările hibride sunt pericole reale pentru securitatea Germaniei”, a declarat ministrul de interne Alexander Dobrindt, de la CSU, potrivit căruia decizia întărește protecția împotriva unor posibile acte de sabotaj. Rețeaua electrică, apa și gazul lichefiat intră sub verificare Printre noile categorii se numără operatorii de instalații care pot reporni rețeaua electrică după o pană generală, fără curent din exterior, și cei de sisteme digitale de energie cu peste trei gigawați, de exemplu sisteme de gestionare a energiei sau centrale …
Crucea Roșie germană (DRK) pune joi în funcțiune la Luckenwalde, în landul Brandenburg, cel mai mare și mai modern centru de protecție a populației din Germania, după datele organizației. Noul centru ia locul depozitului central de la aeroportul berlinez BER, care devenise prea mic, potrivit DRK. Din depozitele de la Luckenwalde pot primi ajutoare, în caz de criză, până la 5.000 de oameni; acolo sunt păstrate generatoare de rezervă, paturi de campanie și bucătării mobile. Pe terenul de circa 3,4 hectare, centrul va servi și ca punct de tranzit pentru ajutoarele trimise în misiuni internaționale. La deschidere vrea să țină un discurs ministrul federal de interne, Alexander Dobrindt, de la CSU, iar premierul landului, Dietmar Woidke, de la SPD, participă la punerea în funcțiune. Planurile sunt mai vechi. La punerea pietrei de temelie, în octombrie 2024, responsabilul DRK René Burfeindt spunea că la Luckenwalde vor fi păstrate un spital de campanie complet și materiale pentru asistență și tratarea apei. Terenul urma să găzduiască și primul „modul mobil de asistență 5000” finanțat de statul federal, echipamentul cu care un oraș mic de 5.000 de oameni poate fi aprovizionat autonom, în câmp deschis. Președintele conducerii DRK din Brandenburg, Hubertus Diemer, a dat ca exemplu vehiculele pentru inundații: o ambulanță construită pe un vehicul Unimog poate circula și pe străzi …
Planul grupului CDU din Saxonia-Anhalt de a ieși din sală la alegerea unui șef de guvern din AfD e criticat și în propriul partid. Ulrich Siegmund, candidatul AfD, vrea să fie ales șef de guvern în decembrie. Grupul CDU a hotărât pe 13 octombrie, după o ședință de circa trei ore, să nu participe la vot. Dintre cei 15 deputați, 14 au votat pentru, iar Guido Heuer, predecesorul lui Sven Schulze la conducerea grupului, s-a abținut. Deputații vor ieși din sală în primele două tururi, a anunțat Schulze, șeful grupului și al guvernului interimar. Scopul este să nu poată apărea bănuiala că voturi pentru candidatul AfD vin din rândurile CDU. În primele două tururi e nevoie de 42 de voturi, iar AfD are 39 de locuri; cum BSW vrea să se abțină, Siegmund ar depinde de cel puțin trei voturi din alte grupuri. Politologul Marcel Lewandowsky a spus pentru ZDF că ieșirea din sală nu e o cale sigură de a-l opri: Siegmund ar putea candida și în al treilea tur, deși a anunțat contrariul. Potrivit lui Lewandowsky, acolo ajunge majoritatea voturilor exprimate, deci Siegmund ar putea fi ales dacă CDU lipsește, chiar dacă BSW se abține, iar celelalte partide votează împotrivă. Siegmund numește planul o „idee ciudată” și o „lipsă de respect față de voința alegătorilor”. Un deputat cere o nouă discuție, iar alții critică planul Marco Tullner, deputat CDU, a spus pentru RND: „Mă aștept să mai discutăm …
Jurnalista Franca Lehfeldt a spus într-un podcast că nu s-a simțit ușurată când soțul ei, fostul ministru de finanțe Christian Lindner, s-a retras din politică. Lindner, în vârstă de 47 de ani, a condus până în 2025 partidul FDP și a fost ministru federal de finanțe până în noiembrie 2024. Și-a anunțat plecarea din politică în februarie 2025, după alegerile în care FDP a obținut 4,3% din voturi, sub pragul de 5%, și a ieșit din Bundestag. Gazda podcastului „Tigges trifft”, Sebastian Tigges, a întrebat-o pe Lehfeldt, care are 37 de ani, dacă retragerea soțului nu i-a adus și o ușurare. Ea a răspuns fără ezitare: „Nu.”. Pentru ea, decizia aparținea alegătorilor: „Dacă ar fi fost reales, adică dacă FDP ar fi intrat în Bundestag, „aș fi fost mereu alături de el și l-aș fi sprijinit”. Despre ritmul vieții în politica de vârf, Lehfeldt a spus: „Este o meserie în care ești la datorie șapte zile pe săptămână.”. Cei care aleg o asemenea meserie o fac „doar dintr-o convingere foarte profundă”, iar pe cel care se dăruiește astfel nu trebuie să-l împiedici, a mai spus ea. Tonul dur din politică și schimbările din familie Tonul aspru de pe internet și viteza dezbaterilor publice sunt, spune Lehfeldt, o povară, mai ales pentru cei care abia intră în politică; atacurile din mediul online îi pot lovi și pe apropiați. De aceea îi înțelege pe cei care se feresc: „Pot să înțeleg și oamenii care …
Ministerul Familiei vrea să mărească pentru prima oară din 2007 alocația parentală Elterngeld: minimul de la 300 la 330 de euro pe lună, maximul de la 1.800 la 1.900. Alocația există din 2007 și înlocuiește o parte din venit pentru mamele și tații care fac o pauză de la serviciu ca să îngrijească un copil. În 2025 statul a cheltuit pentru ea circa 7 miliarde de euro, pentru 1,6 milioane de beneficiari; în 2024, 290.105 persoane au primit suma maximă, iar 349.157 pe cea minimă. Ministerul a anunțat planurile, iar proiectul de lege a intrat în dezbatere internă a guvernului, deci nimic nu e încă hotărât. Potrivit ministrei familiei, Karin Prien (CDU), guvernul ar urma să adopte proiectul în noiembrie; când ar intra reforma în vigoare, nu se știe. Plata rămâne de 14 luni, se renunță la reducerea la 12 luni Scurtarea plății nu se mai face: alocația rămâne de cel mult 14 luni. Acordul de coaliție dintre CDU/CSU și SPD prevedea reformarea și majorarea ei. Vara însă, sub reguli stricte de economii, Prien pregătise un proiect care scurta plata cu două luni, de la 14 la 12, iar asta stârnise critici. La sfârșitul lui septembrie ea dăduse deja speranțe că scurtarea nu va veni, spunând pentru RND că vrea să vadă dacă economiile de asemenea amploare sunt justificate. „Ce a convins-o mai ales”, a spus Prien pentru ARD, au fost părinții tineri care au întrebat-o cum să facă față adaptării …
Comisia de pensii a confederației sindicale DGB a cerut miercuri ca nivelul pensiilor să urce la 53% și ca vârsta de pensionare să nu crească. Comisia a fost înființată în ianuarie ca alternativă la comisia guvernului. Din ea au făcut parte reprezentanți ai sindicatelor și ai asociațiilor sociale, cercetători și parlamentari actuali și foști ai Bundestagului. Raportul final, prezentat la Berlin, se opune planurilor guvernului federal, care vrea să aplice cât mai complet recomandările făcute în vară de comisia guvernamentală. Printre ele sunt legarea vârstei de pensionare de speranța de viață după 2031, desființarea „pensiei de la 63 de ani”, adică a pensiei fără penalizări după 45 de ani de asigurare, și introducerea finanțării prin capitalizare în pensia publică. Comisia DGB le respinge pe toate, iar proiecte de lege nu există încă. Președinta DGB, Yasmin Fahimi, a numit raportul o ofertă pentru politicieni: potrivit ei, planurile legislative ale guvernului mai permit încă modificări. Ea a criticat dezbaterea despre pensii, în care se argumentează cu „scenarii apocaliptice”, și a spus că nu e adevărat că pensiile ar fi în ansamblu prea scumpe sau că ar copleși bugetul federal. Nivel de 53%, pensie suplimentară de la angajator și impozite pe averi Nivelul pensiilor, de 48% în prezent, ar urma să crească mai întâi la 50%, apoi la 53%. Pensiei publice i s-ar adăuga o pensie …
Omid Nouripour, politician de frunte al Verzilor, s-a declarat foarte iritat că Ines Claus, șefa grupului CDU din parlamentul landului Hessa, este luată în calcul pentru succesiunea președintelui federal Steinmeier. Nouripour, vicepreședinte al Bundestagului, îl însoțește pe Steinmeier într-o vizită de stat în China și a vorbit acolo pentru ARD și agenția dpa. „Avem nevoie în aceste vremuri de o persoană care să țină țara unită și să fie susținută de toți”, a spus el. De aceea așteaptă să fie prezentată o candidată pe care o pot vota toți cei din centrul democratic. „Ilse Aigner ar putea fi o astfel de candidată”, a adăugat el. Steinmeier nu mai poate candida după două mandate, iar succesorul lui va fi ales pe 30 ianuarie. Până acum, în Republica Federală, nicio femeie nu a fost șefă de stat. Despre Claus, care are 49 de ani, Nouripour spune că în parlamentul landului Hessa, de unde vine și el, mai domnește doar stagnarea. „Ca șefă a grupului parlamentar, ea administrează această stagnare”, a spus el. „Nu de asta are însă nevoie țara”. Pentru funcția de președinte ar fi nevoie, în opinia lui, de experiență și autoritate: „Ilse Aigner ar avea toate acestea”. Rheinische Post și Frankfurter Allgemeine Zeitung au scris, citând surse de rang înalt din CDU, că Claus este favorita cancelarului Friedrich Merz, iar ea și-a arătat interesul pentru funcție. Anturajul lui Merz a respins …
Ministrul federal de interne, Alexander Dobrindt, pregătește o lege care să îngreuneze preluarea în proprietate publică a apartamentelor, așa cum se plănuiește la Berlin. Die Linke, Verzii și SPD, care vor să formeze guvernul landului Berlin, au convenit în discuțiile exploratorii să exproprieze marile companii imobiliare, contra unor despăgubiri. Cele trei partide vizează firmele cu peste 10.000 de apartamente și socotesc despăgubiri de 16 miliarde de euro, sumă pe care Focus o crede probabil sub valoarea de piață a locuințelor. Disputa a început înainte ca la Berlin să înceapă negocierile de coaliție. Ministrul, din CSU, a spus pentru Bild despre Legea fundamentală: „Vom arăta clar, printr-o lege pentru protecția investițiilor, că fetișul arbitrar al stângii pentru socializare nu este compatibil cu Legea fundamentală”. Deocamdată există doar liniile generale ale legii, iar un proiect de lege nu e întocmit; la redactare participă și ministerele construcțiilor și justiției, a comunicat ministerul de interne. Ce ar prevedea legea Despăgubirea ar urma să se plătească doar la valoarea de piață, stabilită printr-o expertiză de evaluare, și în bani. Socializarea ar fi posibilă numai dacă necesitatea ei e dovedită explicit, după ce alte măsuri, între care investițiile în construcția de locuințe sau sprijinirea ei, au fost epuizate. Dobrindt și Die Linke își reproșează reciproc că …
Cancelarul Friedrich Merz nu a decis încă cine va fi candidatul la președinția federală, iar partidul lui, CDU, își rezervă dreptul de a-l propune, au spus apropiații lui. Primul reper sunt ședințele conducerii CDU din 9 noiembrie. Până atunci Merz intenționează să discute cu șefii regionali ai partidului, cu premierii landurilor și cu CSU, partidul-soră din Bavaria; dacă se ajunge la un acord în CDU/CSU, va discuta apoi cu partenerul de coaliție, SPD, și cu Verzii. Apropiații lui spun că alegerea ar trebui să aibă un sprijin larg în spectrul democratic. Președintele este ales pe 30 ianuarie 2027 de Adunarea Federală, iar coaliția dintre CDU/CSU și SPD are acolo o majoritate de circa 50 de voturi. Frank-Walter Steinmeier nu mai poate candida după două mandate, iar până acum nicio femeie nu a condus statul federal. Söder o susține pe Aigner, iar CDU își apără dreptul de a propune Pretenția CDU fusese comunicată chiar înainte de congresul CSU de la München, de weekend. Liderul CSU, Markus Söder, a susținut-o totuși pe scenă, în aplauzele delegaților, pe Ilse Aigner, președinta Landtagului bavarez. ZDF scrie că gestul „a stârnit supărare” în CDU. Liderul grupului parlamentar SPD, Matthias Miersch, s-a alăturat luni propunerii CSU. Omid Nouripour, din Verzi și vicepreședinte al Bundestagului, s-a declarat deranjat că este luată în calcul Ines Claus și a spus pentru ARD și dpa: „În …
Șefii grupurilor CDU și CSU din trei landuri amenință cu sesizarea Curții Constituționale Federale eventualele guverne conduse de Die Linke la Berlin și de AfD în Saxonia-Anhalt, dacă adoptă legi care încalcă Legea fundamentală. Cei trei, Sebastian Lechner (Saxonia Inferioară), Klaus Holetschek (Bavaria) și Andreas Bühl (Turingia), conduc grupurile parlamentare ale CDU sau CSU din parlamentele landurilor lor. „Niciun land nu este în afara Constituției”, scriu ei în declarația comună, în care adaugă că partidele pe care le numesc radicale sau extremiste nu primesc prin voturi dreptul de a depăși limitele Legii fundamentale. Deocamdată nu există niciun guvern de acest fel: în ambele landuri, negocierile de coaliție de după alegeri nu s-au încheiat cu succes. Mijlocul juridic invocat este controlul normelor, procedura prin care Curtea Constituțională verifică dacă o lege respectă Legea fundamentală. Landurile pot cere o astfel de verificare și pentru legile altor landuri, spun semnatarii: ei vor insista ca guvernele cu drept de sesizare să folosească această cale dacă, după o analiză juridică, legile încalcă în mod evident Legea fundamentală, iar acolo unde CDU/CSU guvernează vor lua ei inițiativa. Pentru Holetschek, controlul normelor este „cea mai ascuțită sabie de care dispunem în statul de drept federal”. La Berlin, CDU/CSU invocă datoria, votul străinilor și exproprierea Die …
Circa 3.000 de oameni, după poliție, au protestat marți seara la Jena împotriva unei apariții a lui Björn Höcke, liderul AfD din Turingia; patru polițiști au fost răniți. Dialogul cu cetățenii organizat de AfD în centrul de cartier din Lobeda-West a avut totuși loc, dar cu întârziere: înainte de început, curentul s-a oprit în sală, iar Höcke a vorbit fără microfon, în semiîntuneric. Poliția verifică dacă alimentarea cu curent a fost sabotată. La protest au chemat, printre alții, alianțele Rechtsruck stoppen și Jena solidarisch; organizatorii vorbesc de 4.000 de participanți. Poliția a numărat cinci evenimente de protest. Printre vorbitori au fost deputata de la Die Linke în Landtag, Katharina König-Preuss, și Jens Christian Wagner, directorul Fundației Memorialelor Buchenwald și Mittelbau-Dora. Participanții au cântat și au strigat lozinci antifasciste, precum „Apărați-vă, opuneți rezistență fascismului de aici, din țară”. Nu e prima dată când o apariție a lui Höcke la Jena e deranjată de proteste: cu câteva zile înaintea alegerilor din 2024 pentru Landtag, un dialog cu cetățenii a trebuit anulat în ultimul moment din cauza numărului mare de oameni și a situației neclare, a anunțat atunci poliția. Potrivit poliției, mai multe blocaje rutiere formate de protestatari așezați pe carosabil au fost înlăturate cu forța, iar uneori s-a folosit spray cu piper. Tot ea spune că a vrut să …
Deputații CDU din Saxonia-Anhalt au primit spre semnare o declarație pe propria răspundere că nu au votat candidații AfD la conducerea Landtagului; textul a fost apoi retras. Pe 6 octombrie, Tobias Rausch, de la AfD, a fost ales președinte al parlamentului landului, cu patru voturi mai mult decât numărul deputaților AfD și BSW la un loc. Hans-Thomas Tillschneider, tot din AfD, a fost ales vicepreședinte cu mai multe voturi decât are partidul locuri în parlament. Votul a fost secret, iar de atunci se discută dacă o parte dintre voturi au venit de la CDU; grupul CDU a respins mereu această ipoteză. Rausch este primul președinte AfD al unui parlament din Germania. Episodul l-au confirmat mai mulți deputați CDU, agenției dpa și ziarului Berliner Zeitung. În declarație, ei urmau să afirme că nu au făcut înțelegeri cu reprezentanți ai AfD și că nu l-au votat nici pe Rausch, nici pe Tillschneider; dacă s-ar fi dovedit contrariul, trebuiau să-și pună imediat mandatul la dispoziție. Berliner Zeitung notează că e neclar dacă o asemenea declarație ar avea valoare juridică: potrivit constituției landului, deputații nu sunt legați de ordine sau instrucțiuni, iar alegerea președintelui parlamentului e secretă. Schulze neagă, iar doi politicieni îi cer demisia NIUS, portal de dreapta care a relatat primul episodul, scrie că Sven Schulze, premierul interimar al landului și șeful grupului CDU, …
Grupul parlamentar Die Linke din Abgeordnetenhaus a amânat marți decizia privind deputata Vanessa Emde, criticată pentru declarațiile despre Israel. Disputa se adaugă dezbaterilor despre antisemitism, care îngreunează de săptămâni discuțiile dintre cele trei partide pentru formarea guvernului landului. Verzii și SPD așteaptă ca Linke să acționeze potrivit principiilor convenite împreună. Linke a câștigat alegerile din Berlin de la 20 septembrie, cu 25,7%, urmată de CDU (18,8%), AfD (16,3%), Verzi (14,3%) și SPD (12,1%). Coaliția CDU–SPD de până atunci și-a pierdut majoritatea, iar acum se încearcă un guvern al SPD, Verzilor și Linke. Dacă reușește, șefa grupului Linke, Elif Eralp, ar putea deveni prima din partid în funcția de primar guvernant al Berlinului. Fără decizie după ședința de marți Dimineața, conducerea grupului s-a întâlnit cu Emde, împreună cu președinții organizației Linke din Berlin, Kerstin Wolter și Max Schirmer, iar deputata și-a putut prezenta poziția. După ședința întregului grup, un purtător de cuvânt a spus doar că grupul nu vede în continuare o bază comună de lucru cu ea, iar pașii următori se vor hotărî în organele partidului. O excludere din grup ar cere o majoritate de două treimi, iar potrivit statutului votul ar putea avea loc cel mai devreme peste o săptămână. Emde nu retrage nimic, iar președintele comunității evreiești se opune excluderii Emde, …
Ines Claus, liderul grupului CDU din parlamentul landului Hessa, este discutată ca posibilă succesoare a președintelui federal Frank-Walter Steinmeier, numele ei surprinzând chiar mulți colegi din partid. În Germania, președintele federal are un rol mai ales reprezentativ și e ales de Adunarea Federală, pe 30 ianuarie 2027. CDU, CSU și SPD, partidele de guvernământ, au acolo o majoritate de circa 50 de voturi, așa că pot decide singure, deși în tabăra conservatoare se caută un sprijin mai larg. Până acum, singurul nume propus public era Ilse Aigner, președinta parlamentului Bavariei, susținută de liderul CSU, Markus Söder, și de șeful deputaților SPD, Matthias Miersch. Claus, juristă de 49 de ani și vicepreședintă a CDU la nivel federal, a spus pentru Rheinische Post că e o „mare onoare” să fie pomenită pentru o asemenea candidatură. Ea a cerut „o procedură ordonată”, cu premierii landurilor, conducerile CDU și CSU și partenerul de coaliție. Anturajul cancelarului dezminte că ea ar fi favorita Rheinische Post a scris, citând surse de rang înalt din CDU, că Claus este favorita cancelarului Friedrich Merz. Anturajul lui Merz a dezmințit: „Merz nici nu a luat o decizie, nici nu a înaintat o propunere”. Mai mulți politicieni importanți ai CDU au privit propunerea critic sau au respins-o ca absurdă, spunând, potrivit agenției dpa, că lui Claus îi lipsește orice profil în politica …
O comisie de 13 experți numită de guvernul federal s-a reunit marți, la Berlin, pentru prima dată, ca să propună până la sfârșitul lui ianuarie o reformă a îngrijirii persoanelor dependente. Miza privește milioane de oameni. Asigurarea de îngrijire are o problemă de finanțare: numărul celor care primesc ajutor din ea a crescut de la aproape 2 milioane în 2005 la 6 milioane acum, iar cei care plătesc contribuții sunt tot mai puțini. Fără schimbări în sistem, costurile vor crește puternic în anii următori, estimează ZDF. Pe baza propunerilor comisiei, ministrul sănătății vrea să facă o reformă mare până la 1 iulie 2027. Comisia trebuie să găsească o finanțare durabilă, o îngrijire mai bună și mai multă prevenție și recuperare, potrivit ministerului sănătății. Va analiza și dacă contribuția proprie plătită de cei din cămine poate fi plafonată. „Scopul este să prezentăm rezultate până la sfârșitul lui ianuarie”, a spus după prima ședință ministrul sănătății, Carsten Linnemann, de la CDU. Fără politicieni la masă Membrii sunt mai ales cercetători, economiști și juriști; spre deosebire de comisia pentru pensii, în ea nu stă niciun politician. Guvernul speră ca un rezultat unanim al experților să-l scutească de un acord politic greu, scrie ZDF, care vede și riscul unei noi dispute în coaliție după publicarea concluziilor. Coaliția CDU/CSU–SPD amânase pentru 2027 reforma de fond, după …
Circa 140.000 de oameni și-au anunțat online participarea la protestele tinerilor convocate sâmbătă, 31 octombrie, de inițiativa „Gen Z regelt” în 23 sau 24 de orașe germane. Numărul a crescut brusc: miercurea trecută erau abia 10.000 de înscrieri, scrie ziarul taz. Inițiativa are responsabilitatea principală pentru demonstrațiile din Berlin, Hamburg, München, Frankfurt pe Main și Köln, iar în celelalte orașe se alătură unor grupuri locale. La Köln sunt circa 12.000 de înscrieri. Tinerii protestează împotriva reducerilor din educație, din sănătate și din domeniul social, împotriva scumpirii vieții, a supravegherii și a noului serviciu militar obligatoriu. „Reducerile se fac pe seama noastră, în timp ce marile companii continuă să profite, iar miliarde sunt cheltuite pentru înarmare”, scrie în documentul lor de poziție. Inițiativa respinge orice formă de violență. La Berlin a rămas o singură organizatoare Ziarul Der Tagesspiegel a aflat că la Berlin, unde e convocată o adunare la Poarta Brandenburg, în afară de anunțarea protestului la autorități nu e organizat nimic: nu a fost comandată o scenă, lipsesc membrii serviciului de ordine și nu a fost întocmită o listă de vorbitori. Toți activiștii berlinezi s-au retras; a rămas doar o femeie despre care se spune că are 48 de ani. Foștii activiști avertizează că în spatele inițiativei sunt structuri suspecte. Ei îl acuză pe Akram …
Societatea Federală pentru Depozitarea Finală a anunțat marți că mai puțin de 5% din suprafața Germaniei mai este luată în calcul pentru un depozit subteran destinat deșeurilor nucleare puternic radioactive. Locul ales va trebui să păstreze în siguranță, timp de cel puțin un milion de ani, aproximativ 27.000 de metri cubi de deșeuri, adunați în peste 60 de ani de energie nucleară. Până atunci, ele stau în 16 depozite intermediare de la suprafață, autorizate pentru 40 de ani, care vor trebui folosite mult mai mult timp. Ultimele centrale nucleare germane s-au oprit în aprilie 2023. Berlinul, Hessa și Saxonia au ieșit anul acesta din căutare, pentru că nu au condițiile geologice necesare. Saarlandul fusese exclus încă din 2020, iar Renania-Palatinat în 2025. În privința Hamburgului, informațiile diferă: un purtător de cuvânt al societății a confirmat pentru Tagesschau că orașul nu mai e luat în calcul, în timp ce ziarul taz scrie că acolo încă se verifică anumite zone. Restrângerea a fost treptată. În 2020, societatea indicase 90 de zone, care acopereau aproape 54% din țară. Anul trecut mai rămăsese în jur de un sfert din teritoriu, iar acum au rămas 36 de zone, care la un loc fac aproape 5%. Bavaria se opune, dar Pădurea Bavareză rămâne în joc Pe noua hartă interactivă a societății, mai multe landuri au încă zone potențial potrivite. În Bavaria, care refuză categoric un depozit …
Șeful CSU, Markus Söder, a spus vineri, la congresul partidului de la München, că și-ar dori „din inimă” ca Ilse Aigner să devină președintă a Germaniei, iar delegații au izbucnit în aplauze. Alegerea succesorului președintelui federal Frank-Walter Steinmeier e planificată pentru 30 ianuarie, iar Söder o susține de luni de zile pe Aigner, președinta parlamentului bavarez. La congres a adăugat: „Decizia se ia în altă parte”. Frankfurter Allgemeine Zeitung scrisese chiar înainte de congres, citând cercuri din CDU, că partidul vrea să-și propună propriul candidat. Dirk Wiese, secretar parlamentar al grupului SPD, a spus pentru Rheinische Post că și Aigner se numără printre persoanele potrivite și că funcția ar trebui să revină unei femei. Aigner a spus că se bucură de reacția congresului, însă că nu acesta hotărăște asupra candidaturii, ci șefii partidelor. Söder cere luptă democratică împotriva AfD și a Die Linke Discursul lui Söder a durat cam 70 de minute și a chemat la lupta politică împotriva celor pe care îi consideră radicali de stânga și de dreapta. Coaliția de guvernare de la Berlin dintre CDU/CSU și SPD ar putea fi, a spus el, „ultimul glonț al democrației”. Despre AfD, Söder a exclus orice colaborare a CDU/CSU cu partidul și a respins interzicerea lui: „O discuție despre interzicere nu rezolvă problema, ci chiar o agravează”. Tot el a spus: „AfD nu este un partid …
Ministrul federal al finanțelor, Lars Klingbeil, se opune cererii lui Markus Söder, șeful CSU, de a scoate din compensarea financiară dintre landuri landurile pe care le consideră extremiste. Söder, premierul Bavariei, a propus o „clauză a extremismului”: landurile conduse extremist să nu mai primească sprijin de la cele contributoare. Ar fi vizate Saxonia-Anhalt, dacă AfD intră la guvernare, și Berlinul, dacă guvernul landului ajunge sub conducerea partidului Linke. „Nu vom finanța o politică la nivel de land care vrea exproprieri și predică antisemitismul”, a spus el pentru Augsburger Allgemeine. Bavaria discută despre asta cu Hessa și Baden-Württemberg, a spus Söder. Compensarea mută o parte din veniturile din taxe de la landurile cu venituri mari la cele cu venituri mai mici. În 2025, Bavaria, Baden-Württemberg, Hessa și Hamburg au plătit împreună circa 20 de miliarde de euro. Bavaria singură dă aproape 12 miliarde, iar cel mai mult primește Berlinul, patru miliarde. Ministrul finanțelor spune că Constituția are alte mijloace Klingbeil, din SPD, a spus: „Am rețineri să le spun landurilor că, din punctul nostru de vedere, au votat greșit și că, de aceea, există consecințe”. El se opune pedepsirii unor landuri întregi și a alegătorilor lor, pentru că asta ar putea întări partidele extremiste, iar dacă un guvern regional încalcă Constituția, guvernul federal are căi de …
Cancelarul Friedrich Merz a cerut la congresul CSU de la München mai multă unitate între CDU și CSU, dar nu s-a pronunțat despre Ilse Aigner ca președinte federal. Aigner, în vârstă de 61 de ani și președinta parlamentului Bavariei, este propunerea CSU pentru funcția de președinte federal, însă CDU nu a spus deocamdată da. Președintele federal Frank-Walter Steinmeier iese din funcție în martie, după două mandate, iar pe succesorul lui îl alege la 30 ianuarie 2027 Adunarea Federală, în care CDU/CSU și SPD au împreună majoritate. Aplauze în picioare la numele Aigner Merz a întâmpinat-o pe Aigner la intrarea în sală cu câte un sărut pe obraz, iar la începutul discursului a numit-o imediat după Markus Söder, șeful CSU și premierul Bavariei. Cei aproximativ 700 de delegați au izbucnit în aplauze, aproape toți s-au ridicat în picioare, iar Aigner a trebuit să se ridice și ea și să facă semn cu mâna. După aceea Merz nu a mai pomenit-o și nu a vorbit despre căutarea unui candidat în discursul de aproape o oră. Aigner rămâne evazivă în privința unei candidaturi. Cu o zi înainte, Söder o propusese din nou; decizia se ia în altă parte, a spus el, dar „ar fi un lucru minunat”. Conducerea CDU încercase să frâneze CSU chiar înainte de congres: „CDU nu a renunțat la dreptul de a nominaliza un candidat sau o candidată din propriile rânduri”, se spunea din anturajul partidului. În ultima vreme, …
Philipp Türmer, șeful Jusos, spune că ministrul de finanțe Lars Klingbeil nu ar trebui să mai candideze la șefia SPD dacă vrea să rămână în guvern. Türmer a declarat pentru Neue Osnabrücker Zeitung că, dacă Klingbeil vrea să rămână ministru de finanțe și vicecancelar, nu ar trebui să candideze din nou la președinția partidului. În aproape zece ani, ca secretar general și apoi ca președinte, Klingbeil nu a arătat o strategie clară pentru redresarea SPD, iar în dubla funcție de ministru și șef de partid o asemenea strategie e greu de elaborat, a spus Türmer. Din punctul lui de vedere, totul indică nevoia unei schimbări la conducere. Disputa vine după ce Bärbel Bas, copreședinta SPD, a demisionat pe 12 octombrie. Klingbeil nu a spus până acum dacă va candida din nou. Ca alternativă, Türmer îl numește pe fostul ministru al muncii Hubertus Heil: „El susține munca și politicile sociale.” O candidată bună ar fi și Manuela Schwesig, șefa guvernului din landul Mecklenburg-Vorpommern, despre care spune că a purtat o campanie excelentă în land. Türmer cere schimbări și la program, nu doar la persoane. „Am pierdut alegători în toate direcțiile pentru că am devenit un partid care apără starea de lucruri existentă.” Întreaga conducere a SPD urmează să fie aleasă la congresul din 16 și 17 ianuarie, la Bremen, a anunțat Klingbeil după demisia lui Bas.
Berlin ·
Folosim cookie-uri, inclusiv de la Google, pentru statistici și reclame. Le pornim doar dacă accepți. Poți schimba oricând alegerea din subsol.
