Germania: tinerii anunță proteste în peste 20 de orașe pe 31 octombrie

Berlin — Modelul vine din Franța, unde în mai multe orașe mari, iar acum și în Belgia și în Italia, protestele au fost violente, cu magazine jefuite și mașini sau clădiri incendiate² . La Berlin, potrivit poliției, sunt anunțați 10.000 de participanți, care vor să pornească după-amiază de la Poarta Brandenburg² . Sindicatul poliției din Berlin vorbește despre o manifestație de amploare, pentru care se pregătește, iar ministrul de interne din Hessa, Roman Poseck, a avertizat asupra „potențialului de violență” și a promis: „Poliția noastră va fi mobilizată cu forțe numeroase și va acționa ferm”² . Potrivit Ministerului Federal de Interne, autoritățile de securitate urmăresc apelurile la proteste violente, iar persoanelor care vin în țară cu intenții violente urmează să li se refuze intrarea la frontieră² .

Inițiativa GenZ regelt spune că organizează demonstrații la Berlin, Hamburg, Köln, Frankfurt pe Main și München. Ea cere școli reparate, măsuri împotriva scumpirii vieții și mai multă dreptate socială și respinge violența^1,2 .

Doi cercetători cer ca nemulțumirile tinerilor să fie luate în serios

Sociologul Nils C. Kumkar, de la Universitatea din Bremen, a spus pentru agenția de presă protestantă epd: „Oamenii cu probleme devin ei înșiși o problemă”. Deși nu se cunosc indicii de proteste violente, spune el, se vorbește mai ales despre posibile escaladări, iar asta arată o manieră tot mai autoritară de a trata conflictele politice¹ .

Kumkar vede o paralelă cu protestele grupării ecologiste Letzte Generation: și atunci s-a discutat despre forma protestului, nu despre protecția climei. Acum ar trebui vorbit, spune el, despre calitatea slabă a sistemului de învățământ german¹ .

Cercetătorul Klaus Hurrelmann, specialist în problemele tinerilor, spune că printre tineri e multă nemulțumire și nesiguranță, iar problemele care îi scot în stradă pe cei din Franța există și în Germania. Mulți au impresia că politicienii abordează multe teme, dar nu pe cele importante pentru generația lor, iar ca minoritate demografică cred că au puțină influență asupra deciziilor politice¹ . Impresia că partidele de guvernare nu au răspunsuri convingătoare contribuie, în opinia lui, la faptul că tot mai mulți tineri votează AfD sau Die Linke¹ . Hurrelmann se așteaptă la manifestații pașnice, dar vede riscul ca să li se alăture grupuri interesate mai ales de provocări și violență¹ .

Mesaje violente în chaturi, replici din partea stângii

În mai multe grupuri de Telegram din jurul protestelor apar mesaje violente, de care alți utilizatori se delimitează. O legătură între ele și organizatorii oficiali nu este dovedită² .

Șefa partidului Die Linke, Ines Schwerdtner, a acuzat presa, într-o conferință online, de răspândirea fricii și a panicii: „Migranții sunt de vină, iar extremiștii de stânga sunt de vină. Aceasta este următoarea narațiune”² . Stephan Weh, șeful sindicatului poliției din Berlin, a spus la rândul lui: „Trebuie să fim extrem de atenți ca forțele radicale să nu acapareze protestul democratic, așa cum s-a întâmplat în Franța […]”Originalul · de · sursa 2, Berliner Zeitung„„Wir müssen höllisch aufpassen, dass radikale Kräfte demokratischen Protest nicht wie in Frankreich für sich vereinnahmen” · www.berliner-zeitung.de ↗² .

Adunare la Universitatea Liberă, închisă jurnaliștilor

Joi, la o adunare de la Universitatea Liberă din Berlin, la care au venit circa 50 de participanți după estimarea Berliner Zeitung, jurnaliștilor li s-a refuzat accesul: pot intra doar studenții și angajații universității² .

Tot pe 31 octombrie sunt anunțate la Berlin un protest în sprijinul palestinienilor, de la Kleistpark la Potsdamer Platz, și o coloană de motociclete a clubului Hells Angels, care protestează împotriva interdicției de a purta vesta clubului² .