Germania poate cere să nu preia migranți suplimentari din alte state UE nici în 2027

Bruxelles — Analiza servește drept bază de negociere pentru împărțirea sarcinilor din sistemul de azil între statele membre² . Germania și-a asumat ani la rând multă responsabilitate și o face în continuare, a spus Brunner^2,3 . „Comisia ține seama în mod explicit de acest lucru, ceea ce va duce din nou la reducerea sarcinilor Germaniei anul viitor”Originalul · de · sursa 1, Bild„Das wird von der Kommission ausdrücklich berücksichtigt und erneut zu Entlastungen für Deutschland im nächsten Jahr führen” · www.bild.de ↗, a declarat el, ca membru al Comisiei Europene^1,3 .

Regulile reformate ale Sistemului european comun de azil, aplicate din iunie, permit unui stat aflat sub o presiune deosebită a migrației să ceară ajutor de la celelalte: ele fie preiau o parte dintre migranți, fie plătesc o contribuție^1,2,6 . Solidaritatea poate însemna și finanțarea unor proiecte împotriva migrației ilegale în state din afara UE sau punerea la dispoziție de echipament³ .

Germania a primit deja multe persoane pentru care răspundeau alte state

Până acum, Germania nu a pus la dispoziție fonduri pentru fondul de solidaritate^2,3 . Argumentul ei este că a avut deja grijă de foarte mulți solicitanți de azil, pentru care ar fi trebuit să răspundă alte state^2,3 . De regulă răspunde țara în care ajunge prima dată o persoană care caută protecție, dar în ultimii ani mulți au mers mai departe spre Germania, de exemplu din Grecia sau din Italia^1,3 .

Raportul Comisiei, care acoperă perioada iulie 2025 – iunie 2026, menționează aceste cazuri și spune că, potrivit regulilor UE, preluarea lor poate înlocui alte forme de solidaritate³ . Potrivit Oficiului Federal de Statistică, la sfârșitul lui 2025 în Germania erau înregistrate circa 3,2 milioane de persoane care caută protecție⁴ .

Germania face parte, alături de Belgia, Franța și Țările de Jos, dintr-un grup de risc: Comisia consideră că aceste state ar putea ajunge anul viitor sub o presiune migratorie mare, din cauza numărului de sosiri sau a încărcării sistemelor de primire^1,3,5 . Cât timp situația nu apare, ele trebuie în principiu să arate solidaritate, dar pot să-și treacă în cont, ca Germania în acest an, preluările deja făcute³ .

Patru state pot cere sprijin; Comisia notează lipsuri în cooperarea Italiei

Spania, Italia, Grecia și Cipru sunt în continuare atât de încărcate, încât, în opinia Comisiei, merită sprijinul altor state^1,2,3 . Printre statele care vor trebui probabil să preia migranți sau să aducă alte contribuții se numără Suedia, Portugalia și Slovacia^1,2,3 . Statele membre trebuie acum să negocieze propunerile Comisiei, iar cifrele detaliate pe care le-au primit rămân deocamdată nepublicate, conform regulamentului privind gestionarea azilului și a migrației^1,3,5 .

Comisia recunoaște că Italia e împovărată de numărul mare de sosiri după salvările pe mare, dar enumeră din nou lipsuri în cooperarea cu celelalte state membre³ . Comisia critică mai ales refuzul Italiei de a prelua înapoi persoane pentru care această țară este responsabilă: potrivit evaluării sale, până în toamna lui 2026, autoritățile italiene au respins în majoritate cererile altor state³ . Dacă Comisia constată că Italia nu își respectă obligațiile, țării i se poate refuza ajutorul care i se cuvine³ . Brunner a subliniat că responsabilitatea și solidaritatea trebuie să meargă în continuare mână în mână și că propunerea de repartizare ține cont de asta³ .

Cererile de azil scad în UE

Schimbarea de politică europeană în migrație își face efectul, iar migrația ilegală continuă să scadă puternic în toată Europa, a mai spus Brunner³ . Între iulie 2025 și iunie 2026, trecerile neregulamentare ale frontierelor externe ale UE au scăzut cu 32%, la 151.877, iar cererile de azil cu 16%, la 730.800, față de perioada anterioară³ . Numărul persoanelor debarcate după operațiuni de salvare pe mare a scăzut cu 34%, dar 3.758 de persoane au fost raportate moarte sau dispărute pe mare, cu 12% mai multe decât în perioada anterioară, arată Comisia³ .

În Germania au fost înregistrate 81.776 de cereri de azil între ianuarie și octombrie anul acesta, potrivit cifrelor Oficiului Federal pentru Migrație și Refugiați⁶ .