Agenția spațială a Japoniei vrea să lanseze marți o sondă care să aducă probe de pe o lună a lui Marte

La bord se află Idefix, un vehicul de explorare de 25 de kilograme construit de centrul spațial german DLR și de agenția spațială franceză CNES, care va cerceta locul de aterizare al sondei^1,4 . Ar fi primul vehicul cu roți care circulă pe un corp ceresc atât de mic³ .

Markus Grebenstein, conducătorul proiectului pe partea germană, așteaptă startul la centrul spațial de pe insula Tanegashima, în sudul Japoniei: „Este o ocazie care se ivește o singură dată în viață”Originalul · de · sursa 1, Handelsblatt„Es ist eine Gelegenheit, die sich im Leben nur einmal bietet” · www.handelsblatt.com ↗, a spus el pentru Handelsblatt^1,4 .

Roverul cade 70 de secunde și apoi se ridică pe roți

Către cumpăna dintre 2028 și 2029, sonda își lasă roverul să cadă de la aproximativ 40 de metri^3,4 . Căderea durează circa 70 de secunde, iar impactul seamănă cu al unei lăzi pline cu sticle lăsate pe beton de la șapte centimetri, a explicat Grebenstein² . Roverul face apoi câteva sărituri și își desface cele patru picioare cu roți² .

Gravitația de pe Phobos e atât de slabă încât Idefix va cântări cât un plic gol, spune Grebenstein, iar viteza lui va fi de cel mult opt milimetri pe secundă, ca să nu se desprindă de sol² . Roverul nu transmite direct către Pământ, ci prin sondă, așa că datele ajung în medie după mai bine de două zile, spune Grebenstein² . Timp de circa trei luni, el va studia solul cu un spectrometru Raman, care determină compoziția chimică a rocii, cu un radiometru pentru proprietățile termice ale suprafeței și cu camere^2,3 .

De unde vin lunile lui Marte

Phobos și Deimos au 27, respectiv 15 kilometri în diametru, au forme neregulate și par făcute dintr-un material diferit de cel al lui Marte² . Asta contrazice ipoteza că s-ar fi desprins din planetă după lovirea ei de un asteroid; cealaltă explicație e că ar fi asteroizi prinși de gravitația lui Marte^2,4 .

Împotriva capturii vorbesc însă orbitele lunilor, a explicat Stephan Ulamec, coordonatorul științific al DLR pentru misiune: „Orbitele sunt aproape circulare. Asta nu se potrivește cu ideea că un asteroid ar fi trecut prin apropiere și apoi ar fi fost capturat.”Originalul · de · sursa 2, Tagesschau (ARD)„Die Bahnen sind nahezu kreisförmig. Das passt nicht damit zusammen, dass ein Asteroid vorbeigeflogen ist und dann eingefangen wurde.” · www.tagesschau.de ↗² . Pe vreuna dintre cele două luni nu a aterizat până acum nicio navă, iar Rusia a încercat de mai multe ori, fără succes, să ajungă la Phobos^3,4 .

Sonda ar urma să se așeze pe Phobos în cursul lui 2030, pentru circa două ore și jumătate, timp în care adună cel puțin 10 grame de probe⁴ . Capsula cu probe ar trebui să ajungă pe Pământ în 2031^3,4 .

Racheta H3 a avut deja două eșecuri

Sonda pleacă cu o rachetă japoneză H3, la al zecelea ei zbor⁴ . Primul zbor, din martie 2023, a eșuat, iar în decembrie 2025 a mai urmat un eșec⁴ .

DLR și CNES au mai lucrat cu Jaxa: au participat și la misiunea Hayabusa2, care a luat probe de pe asteroidul Ryugu și le-a adus pe Pământ⁴ . Pentru MMX, DLR a investit 50 de milioane de euro în dezvoltare, iar Jaxa își declară costurile la 55 de miliarde de yeni, adică 310 milioane de euro³ .