Germania: un expert dă vina pe producători pentru atacurile din supermarketuri, altul pe magazine

Instalații frigorifice din mai multe țări europene au fost manipulate de la distanță, iar comercianții au scos din vânzare și au aruncat cantități mari de alimente^2,3,4 . Atacatorii au pus aparatele în modul de dezghețare, o funcție obișnuită pe care în multe magazine o comandă un aparat central, și au fost raportate temperaturi de până la 50 de grade³ . Cine se află în spatele atacurilor nu se știe încă³ . În Germania au fost lovite, printre altele, magazine Rewe din Raesfeld și Edeka din Reisbach și Lilienthal, cazuri pe care le-am descris într-un articol anterior³ .

Un expert din Karlsruhe cere parole individuale de la prima pornire

Christoph Fischer, expert în securitate informatică din Karlsruhe, consideră că răspunderea revine mai ales producătorilor de aparate conectate la internet. Despre aparatele de comandă livrate și folosite cu setările din fabrică și cu parole standard, Fischer a spus pentru agenția dpa: „Este cu totul de neiertat”^1,2 . Operatorii afectați ar fi trebuit să primească de mult de la producător actualizări care să impună schimbarea acestor date de acces, spune el^1,2 .

În opinia lui, producătorii trebuie să configureze sistemele astfel încât parole individuale să fie obligatorii încă de la prima punere în funcțiune^1,2 . Accesul automat de la distanță, pentru întreținere, are rost, spune Fischer, dar există destule mijloace de a-l proteja, iar procesoarele moderne de comandă au de mult puterea de calcul necesară^1,2 .

Problema nu se limitează la comerțul cu alimente, avertizează expertul: aparate conectate se găsesc acum de la instalații fotovoltaice până la pompe de căldură. „Nu e nevoie ca totul să fie conectat la internet”, a spus el, iar acolo unde accesul la rețea nu poate fi evitat, ar trebui să funcționeze mecanisme eficiente de protecție^1,2 . Fischer a propus și ca organizații de protecție a consumatorilor, precum Stiftung Warentest, să includă în evaluările lor, drept criteriu fix, cerințe minime obligatorii de securitate informatică^1,2 .

Un informatician pune accentul pe magazinele care au lăsat sistemele pe internet

Informaticianul Manuel Atug, de la un grup de lucru care militează pentru mai multă securitate informatică în domeniul infrastructurii critice, dă o altă explicație: magazinele înseși au conectat direct la internet, fără control, sisteme nesigure, care conțin și un mic server web, iar oricine ajunge la ele din internet le poate manipula⁴ . Firma de securitate Forescout a găsit în lume aproape 13.000 de servicii de comandă a răcirii accesibile public, pe circa 6.000 de adrese de internet; cifra arată câte servicii erau accesibile din exterior³ .

Tagesschau scrie, în propria evaluare, că aparent atât producătorii instalațiilor, cât și lanțurile de magazine le-au ușurat atacatorilor treaba: aparatele se pot regla central, prin software, iar sistemul de comandă nu este protejat printr-un filtru al conexiunilor de rețea⁴ . Lanțurile de magazine fac parte din infrastructura critică, potrivit legii, dacă aprovizionează cel puțin 500.000 de oameni, explică Atug; și cele mai mici pot intra în categoria entităților importante sau deosebit de importante și trebuie atunci să aplice măsuri de securitate informatică⁴ .

Aparate Danfoss în Franța, reguli mai stricte din 2027

Potrivit heise online, la atacurile asemănătoare din Franța, din octombrie, atacatorii au exploatat vulnerabilități ale unor aparate de comandă mai vechi, conectate la internet, ale firmei Danfoss; nu este confirmat că noile cazuri au aceeași cauză^2,3 .

„Din decembrie 2027”Originalul · de · sursa 2, heise online„Ab Dezember 2027” · www.heise.de ↗, producătorii de dispozitive conectate vor avea obligații mai stricte de securitate informatică, în temeiul Regulamentului european privind reziliența cibernetică, iar vulnerabilitățile exploatate activ și incidentele grave trebuie să le raporteze încă din 11 septembrie 2026² .