Germania: domeniul .de împlinește 40 de ani și are acum peste 18 milioane de adrese

Frankfurt pe Main — heise online scrie că experții se îndoiesc tot mai mult că adresele clasice își vor păstra dominația: puțini utilizatori mai scriu o adresă completă în browser, iar pe telefoane domină aplicațiile, în care adresa rămâne în fundal² . Chatboturile și căutarea cu inteligență artificială rezumă direct informațiile, în loc să trimită la o listă de pagini; în analiza heise online, cei care vor să fie găsiți sau să-și vândă produsele pe internet nu mai au neapărat nevoie de un nume ușor de ținut minte, ci de o prezență ușor de găsit în datele și sursele folosite de modelele de inteligență artificială² .

Administrarea a trecut din SUA la universități, apoi la o cooperativă

Totul a început la 5 noiembrie 1986, când .de a fost înscris în baza de date IANA; administrarea a revenit inițial rețelei americane de cercetare CSNET^1,3 . În 1988 a preluat-o Universitatea din Dortmund^1,3 , iar în 1993 s-a format asociația de interese IV-DENIC^1,3 . La 17 decembrie 1996, 37 de furnizori de internet au înființat DENIC eG, o cooperativă care ține registrul adreselor^1,3 .

Terminația se numără printre cele mai mari terminații naționale din lume, iar infrastructura ei procesează, potrivit DENIC, circa 3,5 miliarde de cereri zilnice către serviciul de nume¹ . „Din structurile de rețea restrânse de la început s-a dezvoltat o infrastructură digitală performantă”Originalul · de · sursa 1, Handelsblatt„Aus den frühen, überschaubaren Netzstrukturen ist eine leistungsfähige digitale Infrastruktur geworden” · www.handelsblatt.com ↗, a spus Tom Keller, din conducerea DENIC¹ .

Thomas Rickert, director la asociația Eco, vede în .de o poveste de succes și spune că numele de domenii contează tot mai mult în concurența dintre firme¹ .

Adresele scurte se vând încă cu sute de mii de euro

Fiecare adresă există o singură dată, iar înregistrarea unui .de nou costă de obicei doar câțiva euro pe an; pentru cuvinte scurte și ușor de reținut se plătesc însă în continuare sume mari¹ . Cea mai scumpă vânzare documentată public a unei adrese germane în 2025 a fost ferienhaus.de, care a schimbat proprietarul prin piața online Sedo din Köln pentru 357.000 de euro, arată baza de date a prețurilor de domenii¹ . Handelsblatt apreciază că prețurile actuale nu mai ating recordurile din 2007 și 2008, iar piața s-a răcit față de acel vârf: în 2008, pentru shopping.de se plătiseră aproape două milioane de euro, iar pentru kredit.de aproape 900.000¹ .

Cât de mult pot stârni speculații terminațiile s-a văzut recent cu .si, terminația Sloveniei: după ce președintele american Donald Trump a cerut ca inteligența artificială „să fie redenumită „inteligență superioară”, prescurtată SI în engleză”Originalul · de · sursa 2, heise online„„Super Intelligence“ (SI) umzubenennen” · www.heise.de ↗, comercianții de domenii și firmele de tehnologie s-au orientat spre registrul sloven, iar numărul înregistrărilor a crescut brusc² .

Peste 1.600 de cereri pentru terminații noi

Asociația Eco a anunțat că ICANN a publicat lista cererilor pentru o nouă rundă de terminații generice, adică fără legătură cu o țară: 1.615 cereri de la 481 de solicitanți, dintre care 333 ale unor mărci¹ . Cererile merg de la .agent și .openai, legate de inteligența artificială, până la .taylorswift sau .bitcoin¹ . Care dintre terminațiile cerute vor fi lansate se hotărăște în verificările următoare¹ .